Oboseala digitală: efectele timpului petrecut online

6 Sep, 2025 | Stil de viață | 0 comments

În lumea digitală de astăzi, mulți dintre noi petrecem ore lungi în fața ecranelor – fie pentru muncă, învățare sau divertisment. Această expunere constantă poate duce la oboseală digitală, un sindrom care afectează sănătatea mentală și fizică, productivitatea și starea generală de bine. În acest articol, analizăm efectele timpului petrecut online și oferim strategii practice pentru a gestiona și reduce oboseala digitală.


Creșterea oboselii digitale

oboseală

Trecerea rapidă către platformele online a adus noi provocări. De exemplu, profesorii online și angajații care lucrează de acasă raportează niveluri crescute de oboseală mentală și stres, pe măsură ce navighează prin ore extinse de interacțiuni virtuale [1]. În mod similar, studiile privind utilizarea rețelelor sociale arată că oamenii subestimează sau supraestimează timpul petrecut online, evidențiind o deconectare între percepție și realitate [2]. Aceste tendințe subliniază prezența tot mai mare de oboseală mentală – un stat caracterizat prin atenție scăzută, burnout și satisfacție redusă după expunerea prelungită la ecrane.


Efecte asupra sănătății mentale și fizice

Timpul excesiv petrecut online este corelat cu efecte adverse asupra sănătății mentale. Studiile arată o legătură între utilizarea intensă a rețelelor sociale și simptome de depresie și anxietate [3]. În paralel, munca la distanță și învățarea virtuală – deși oferă flexibilitate – pot estompa granițele dintre viața profesională și cea personală, intensificând stresul și epuizarea emoțională [4].

Pe plan fizic, tulburările de somn și scăderea activității fizice pot agrava starea generală de oboseală.


Suprasolicitarea vizuală și cognitivă contribuie la oboseală

Timpul prelungit în fața ecranelor afectează nu doar mintea, ci și vederea și funcțiile cognitive. Ecranele digitale emit lumină albastră, care poate provoca tensiune oculară și dureri de cap. Studiile arată că expunerea continuă la ecrane duce la disconfort semnificativ, afectând atât ochii, cât și productivitatea [5].

Suprasolicitarea cognitivă este un alt risc, deoarece fluxul constant de notificări și informații necesită schimbări rapide de sarcini, reducând concentrarea și împiedicând munca profundă.


Strategii pentru a gestiona oboseala digitală

1. Programează pauze regulate

Tehnici precum Pomodoro – perioade de lucru concentrate urmate de pauze scurte – reduc epuizarea mentală și ajută la resetarea atenției.

2. Detox digital și utilizare conștientă

Aplicațiile care monitorizează timpul petrecut online ajută la conștientizarea obiceiurilor digitale. Detoxul digital poate reduce stresul asociat expunerii excesive [6], [7]. Limitează timpul pe rețele sociale și stabilește reguli pentru interacțiunile digitale.

3. Optimizează mediul de lucru

Ajustează setările ecranului pentru a reduce reflexiile și lumina albastră. Aplică regula 20-20-20: la fiecare 20 de minute, privește ceva aflat la 6 metri distanță timp de 20 de secunde [5]. Îmbunătățirile ergonomice, cum ar fi scaune și birouri adecvate, contribuie la confortul fizic.

4. Echilibrează interacțiunile virtuale și față-în-față

Comunicarea directă oferă indici sociali mai bogați și poate reîncărca energia mentală [8].

5. Aplică tehnici de management al timpului pentru a scăpa de oboseala digitală

Structurarea zilei și alocarea de timp offline pentru activități fizice, hobby-uri și interacțiuni sociale creează un echilibru sănătos între online și offline [4].


Concluzie

Oboseala digitală este o provocare modernă, determinată de dependența de tehnologie. Ea afectează sănătatea mentală, starea fizică și funcția cognitivă. Prin utilizarea conștientă, stabilirea unor limite clare și implementarea strategiilor practice – pauze regulate, detox digital și optimizarea mediului de lucru – putem reduce efectele negative ale timpului prelungit petrecut în fața ecranelor.

Echilibrul dintre viața online și cea offline îmbunătățește experiența digitală și calitatea generală a vieții.

Vezi și: Stresul ți-l faci de unul singur…

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1]Ahmmed, S., Saha, J., & Tamal, M. (2022). Effectiveness of need-based teacher’s training program to enhance online teaching quality. Education Research International, 2022, 1-13. https://doi.org/10.1155/2022/4118267

[2] Lut, Y., Wang, M., Redmiles, E., & Cummings, R. (2021). How we browse: measurement and analysis of digital behavior.. https://doi.org/10.48550/arxiv.2108.06745

[3] Karim, F., Oyewande, A., Abdalla, L., Ehsanullah, R., & Khan, S. (2020). Social media use and its connection to mental health: a systematic review. Cureus. https://doi.org/10.7759/cureus.8627

[4] Thomas, J., Al-Beyahi, F., & Gaspar, C. (2024). Editorial: the impact of social media, gaming, and smartphone usage on mental health. Frontiers in Psychiatry, 15. https://doi.org/10.3389/fpsyt.2024.1367335

[5] Kalra, P. and Karar, V. (2023). Objective measurement of visual fatigue considering environmental factors.. https://doi.org/10.1117/12.2644828

[6] Mutsvairo, B., Ragnedda, M., & Mabvundwi, K. (2022). ‘our old pastor thinks the mobile phone is a source of evil.’ capturing contested and conflicting insights on digital wellbeing and digital detoxing in an age of rapid mobile connectivity. Media International Australia, 189(1), 89-103. https://doi.org/10.1177/1329878×221090992

[7] Radtke, T., Apel, T., Schenkel, K., Keller, J., & Lindern, E. (2021). Digital detox: an effective solution in the smartphone era? a systematic literature review. Mobile Media & Communication, 10(2), 190-215. https://doi.org/10.1177/20501579211028647

[8] Sá, M., Santos, A., Serpa, S., & Ferreira, C. (2021). Digitainability—digital competences post-covid-19 for a sustainable society. Sustainability, 13(17), 9564. https://doi.org/10.3390/su13179564