Top alimente pentru dispoziție bună

18 Nov, 2025 | Detox și nutriție | 0 comments

Psihologia nutrițională este un domeniu în continuă dezvoltare, care explorează modul în care alegerile alimentare și aportul de nutrienți ne influențează emoțiile și bunăstarea psihică. Tot mai multe cercetări subliniază legătura dintre nutriție și reglarea dispoziției, arătând că anumite alimente pot contribui semnificativ la o stare emoțională mai echilibrată.


Grăsimile sănătoase și carbohidrații complecși – aliați pentru o dispoziție bună

Alimentele bogate în acizi grași omega-3, precum peștele gras și nucile, sunt asociate cu reducerea simptomelor de depresie și anxietate, sprijinind echilibrul emoțional [1][5].
De asemenea, carbohidrații complecși din cerealele integrale stimulează producția de serotonină, neurotransmițător esențial pentru stabilitatea emoțională [5].


Vitaminele și mineralele – fundamentul echilibrului psihic

Deficiențele nutriționale, în special lipsa vitaminelor D și B, au fost corelate cu niveluri crescute de anxietate și depresie [1][4].
Un studiu arată că persoanele în vârstă, diagnosticate cu cancer, au experimentat mai mult stres psihologic atunci când se confruntau cu deficiențe nutriționale, ceea ce evidențiază importanța unui aport adecvat de nutrienți [4].

De asemenea, o dietă diversificată și bogată în fructe și legume colorate aduce un aport semnificativ de micronutrienți, sprijinind atât buna dispoziție, cât și funcțiile cognitive [1][3].


Efectele alimentelor procesate asupra stării de spirit

Alimente

Consumul excesiv de alimente procesate, bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase, poate destabiliza dispoziția, ducând la iritabilitate sau oboseală. Aceste alimente sunt asociate cu niveluri mai mari de stres și cu o scădere a rezistenței psihologice [3].

În schimb, alimente precum ciocolata neagră pot avea efecte pozitive pe termen scurt, stimulând secreția de endorfine și serotonină [1][5].


Emoțiile și alegerile alimentare – o relație ciclică

Stările emoționale din timpul meselor influențează direct ceea ce alegem să mâncăm. Studiile arată că persoanele aflate în dispoziții negative tind să consume gustări nesănătoase [6].
Pe de altă parte, emoțiile pozitive favorizează alegeri alimentare mai sănătoase. Programele bazate pe strategii cognitive și motivaționale s-au dovedit eficiente în a ajuta pacienții să depășească barierele psihologice și să adopte diete mai echilibrate, ceea ce le-a îmbunătățit și dispoziția [2].


Nutriția ca parte a îngrijirii psihologice

Nutriția trebuie privită nu doar ca sursă de energie, ci și ca element central al sănătății emoționale. Integrarea consilierii nutriționale în serviciile de psihologie poate oferi o abordare completă, care să sprijine atât sănătatea mentală, cât și cea fizică [4][7].

Colaborarea dintre nutriționiști și psihologi poate conduce la intervenții mai eficiente, cu beneficii nu doar în prevenirea bolilor, ci și în creșterea rezilienței emoționale și a calității vieții.


Concluzie

Alegerile noastre alimentare au un impact direct asupra stării de spirit și a sănătății psihice. O dietă echilibrată, bogată în alimente integrale și completată de obiceiuri de mindful eating, poate fi cheia pentru o dispoziție mai bună și o mai mare rezistență psihologică.

Citește și: Cum influențează somnul calitatea vieții?

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Ramírez-Luzuriaga, M., DiGirolamo, A., Martorell, R., Ramírez‐Zea, M., Waford, R., & Stein, A. (2021). Influence of enhanced nutrition and psychosocial stimulation in early childhood on cognitive functioning and psychological well-being in Guatemalan adults. Social Science & Medicine, 275, 113810. https://doi.org/10.1016/j.socscimed.2021.113810

[2] Lima, M. & Eleuteri, S. (2021). Increasing patient motivation and adherence to nutritional care: the importance to overcome psychological barriers. pp. 135-146. https://doi.org/10.1007/978-3-030-63892-4_10

[3] Bettini, S., Schiff, S., Carraro, E., Callegari, C., Gusella, B., Pontesilli, G., … & Busetto, L. (2023). Chrono-nutritional patterns, medical comorbidities, and psychological status in patients with severe obesity. Nutrients, 15(23), 5003. https://doi.org/10.3390/nu15235003

[4] Singhal, S., Wang, Y., Qin, Z., Peterson, D., Dunne, R., Culakova, E., … & Loh, K. (2024). Nutritional impairment, psychological health and quality of life among older adults with advanced cancer: a secondary analysis of a randomized clinical trial. Cancer Medicine, 13(12). https://doi.org/10.1002/cam4.7348

[5] Stroebele‐Benschop, N., Hedrih, V., Behairy, S., Pervaiz, N., & Morphew-Lu, E. (2025). Conceptual framework for nutritional psychology as a new field of research. Behavioral Sciences, 15(8), 1007. https://doi.org/10.3390/bs15081007

[6] Vecchi, M. (2022). Understanding the impact of online food advertisements and emotions on adolescents’ food choices. https://doi.org/10.1257/rct.9134

[7] Xiao, Q., Li, X., Duan, B., Li, X., Liu, S., Xu, B., … & Pu, Y. (2022). Clinical significance of controlling nutritional status score (CONUT) in evaluating outcome of postoperative patients with gastric cancer. Scientific Reports, 12(1). https://doi.org/10.1038/s41598-021-04128-4