Revenirea la rutina zilnică după sărbători

19 Jan, 2026 | Stil de viață | 0 comments

Revenirea la rutina zilnică după sărbători poate fi o provocare, mai ales dacă vrei să eviți stresul excesiv asupra corpului. Strategiile optime pentru reintegrarea în activitățile zilnice ar trebui să se concentreze pe trei piloni: gestionarea efortului fizic, menținerea sănătății mentale și promovarea unei recuperări eficiente.


1. Gestionarea efortului fizic

După sărbători, este tentant să ne aruncăm direct în activități fizice intense, însă acest lucru poate provoca oboseală, stres și chiar accidentări. Studiile arată că suprasolicitarea afectează negativ procesele de recuperare ale corpului, diminuând performanța chiar și în urma unui efort mai mare [1][2].

rutina

Unrecognizable female athlete tying shoelace while preparing for sports training in a gym.

Pentru a evita aceste riscuri, exercițiile trebuie intensificate treptat. Este recomandat să începi cu activități cardiovasculare ușoare și să integrezi treptat antrenamentele de forță [2]. Combinarea exercițiilor de încălzire generale și specifice poate pregăti corpul, facilitând o revenire mai sigură la activitățile obișnuite [3].

Rutinele structurate, precum 10–15 minute de încălzire activă urmate de scurte reprize de efort intens, pot îmbunătăți performanța și reduc riscurile asociate inactivității prelungite [10]. De asemenea, menținerea unei tehnici corecte și progresul gradual ajută corpul să se adapteze sănătos [4]. Exercițiile cu impact redus, precum yoga sau mersul rapid, sunt recomandate pentru cei care revin după o perioadă de inactivitate, îmbunătățind flexibilitatea și condiția fizică fără suprasolicitare [7].


2. Menținerea sănătății mentale

Sănătatea mentală joacă un rol esențial în recuperare și performanță. Sărbătorile pot perturba rutina și programul de somn, afectând motivația și starea generală [8][9].

Stabilirea unui program de somn constant și prioritizarea igienei somnului sunt vitale pentru refacerea mentală și fizică [6]. Cercetările arată că un somn de calitate sporește reziliența și capacitatea de a face față stresului zilnic, esențială atunci când revenim la rutina zilnică [6].

Impactul psihologic al reluării activităților intense nu trebuie neglijat. Atât sportivii, cât și cei care nu practică sport de performanță, pot experimenta anxietate sau copleșire. Practicile de mindfulness sau strategiile cognitive-comportamentale pot diminua aceste efecte [8].


3. Promovarea unei recuperări eficiente

O strategie de recuperare eficientă previne efectele negative fizice și psihice ale reluării unei rutine solicitante. Recuperarea ar trebui să includă hidratarea corectă, alimentația echilibrată și tehnici precum exerciții de mobilitate sau masaj [1][5].

Alimentația post-antrenament, cu accent pe carbohidrați și proteine, ajută la refacerea musculară și la îmbunătățirea performanței generale [1]. Perioadele structurate de antrenament, cu faze dedicate recuperării, previn supra-antrenarea și susțin îmbunătățirea performanțelor pe termen lung [2][10].


Concluzie

O abordare echilibrată – revenirea treptată la efortul fizic, susținerea sănătății mentale și prioritizarea recuperării – face ca reintegrarea după sărbători să fie mai ușoară și sănătoasă. Astfel, vei reveni la rutină într-un mod sustenabil și orientat către sănătate.

Citește și:Obiceiuri mici: crește-ți rezistența

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Bonilla, D., Pérez-Idárraga, A., Odriozola-Martínez, A., & Kreider, R. (2020). The 4r’s framework of nutritional strategies for post-exercise recovery: a review with emphasis on new generation of carbohydrates. International Journal of Environmental Research and Public Health, 18(1), 103. https://doi.org/10.3390/ijerph18010103

[2] Maestroni, L., Read, P., Bishop, C., Papadopoulos, K., Suchomel, T., Comfort, P., … & Turner, A. (2020). The benefits of strength training on musculoskeletal system health: practical applications for interdisciplinary care. Sports Medicine, 50(8), 1431-1450. https://doi.org/10.1007/s40279-020-01309-5

[3] Andrade, D., Henríquez‐Olguín, C., Beltrán, A., Ramírez, M., Labarca, C., Cornejo, M., … & Ramírez‐Campillo, R. (2014). Effects of general, specific and combined warm-up on explosive muscular performance. Biology of Sport, 32(2), 123-128. https://doi.org/10.5604/20831862.1140426

[4] Blagrove, R., Brooke‐Wavell, K., Plateau, C., Nahman, C., Hassan, A., & Stellingwerff, T. (2024). The role of musculoskeletal training during return to performance following relative energy deficiency in sport. International Journal of Sports Physiology and Performance, 19(7), 623-628. https://doi.org/10.1123/ijspp.2023-0532

[5] Calleja-González, J., Mielgo‐Ayuso, J., Sampaio, J., Delextrat, A., Ostojić, S., Marqués-Jiménez, D., … & Terrados, N. (2018). Brief ideas about evidence-based recovery in team sports. Journal of Exercise Rehabilitation, 14(4), 545-550. https://doi.org/10.12965/jer.1836244.122

[6] Cloonan, S., Taylor, E., Persich, M., Dailey, N., & Killgore, W. (2021). Sleep and resilience during the COVID-19 pandemic. https://doi.org/10.5772/intechopen.98298

[7] Kanniyan, A. (2015). Isolated and combined effect of brisk walking and yoga training on the physiological parameters of sedentary males. Journal of Human Sport and Exercise, 10(Special Issue 2). https://doi.org/10.14198/jhse.2015.10.proc2.04

[8] Gouttebarge, V., Castaldelli-Maia, J., Gorczynski, P., Hainline, B., Hitchcock, M., Kerkhoffs, G., … & Reardon, C. (2019). Occurrence of mental health symptoms and disorders in current and former elite athletes: a systematic review and meta-analysis. British Journal of Sports Medicine, 53(11), 700-706. https://doi.org/10.1136/bjsports-2019-100671

[9] Colangelo, J., Smith, A., Buadze, A., Keay, N., & Liebrenz, M. (2023). Mental health disorders in ultra endurance athletes per ICD-11 classifications: a review of an overlooked community in sports psychiatry. Sports, 11(3), 52. https://doi.org/10.3390/sports11030052

[10] Silva, L., Neiva, H., Marques, M., Izquierdo, M., & Marinho, D. (2018). Effects of warm-up, post-warm-up, and re-warm-up strategies on explosive efforts in team sports: a systematic review. Sports Medicine, 48(10), 2285-2299. https://doi.org/10.1007/s40279-018-0958-5