Respirația superficială afectează energia

11 Jan, 2026 | Stil de viață | 0 comments

Respirația superficială, caracterizată prin inspirații și expirații scurte și rapide, poate afecta semnificativ nivelul general de energie și sănătatea. Acest tipar este adesea asociat cu creșterea stresului și anxietății, generând o serie de efecte fiziologice negative.

Înțelegerea respirației superficiale

superficială

Respirația superficială sau rapidă utilizează doar o mică parte din capacitatea pulmonară. În general, implică doar partea superioară a pieptului și nu diafragma, limitând astfel semnificativ aportul de oxigen. Cercetările arată că respirația superficială poate duce la scăderea oxigenării sângelui, generând oboseală, dureri de cap și senzație de ceață mentală. În schimb, respirația profundă și lentă crește nivelul de oxigen, influențând direct energia și starea de alertă [1].

Impactul fiziologic al tiparelor de respirație

Răspunsul organismului la diferite tipare de respirație arată efecte profunde asupra energiei și sănătății. Respirația superficială activează adesea sistemul nervos simpatic, crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială. Această activare poate epuiza resursele de energie, determinând oboseală accentuată [2].

Pe de altă parte, respirația profundă stimulează sistemul nervos parasimpatic, promovând relaxarea și reducând markerii fizici ai stresului, ceea ce ajută la refacerea nivelului de energie [3].

Studiile au demonstrat că respirația profundă îmbunătățește variabilitatea ritmului cardiac și sănătatea cardiovasculară [4][1]. Aceste beneficii cardiovasculare sunt esențiale pentru menținerea energiei, deoarece permit o livrare mai eficientă a oxigenului și nutrienților în întregul corp. În schimb, respirația superficială poate agrava afecțiuni precum hipertensiunea, consumând suplimentar energia organismului [5].

Efecte psihologice și emoționale

Respirația superficială este adesea asociată cu creșterea stresului și anxietății. Aceste stări emoționale generează un cerc vicios: stresul conduce la respirație superficială, care intensifică oboseala și letargia [6].

Cercetările arată că respirația diafragmatică îmbunătățește reglarea emoțională, reducând simptomele depresiei și anxietății, care sunt adesea asociate cu scăderea energiei [8]. Prin promovarea unei stări de calm alert, respirația profundă ajută nu doar la creșterea energiei, ci și la dezvoltarea unor mecanisme eficiente de coping în fața stresului [9].

Aplicații practice

Pentru a contracara efectele respirației superficiale, se pot integra exerciții de respirație în rutina zilnică. Tehnici precum respirația lentă și profundă și respirația ritmată specifice încurajează expansiunea completă a plămânilor și utilizarea diafragmei. De exemplu, respirația cu aproximativ șase inspirații/expirații pe minut este asociată cu relaxarea optimă și refacerea energiei [10].

Implementarea unor practici structurate de respirație poate îmbunătăți sănătatea generală, reduce stresul și crește nivelul de energie. Angajarea regulată în astfel de exerciții cultivă reziliența față de oboseală și stres, îmbunătățind starea fizică și mentală.

Concluzie

Respirația superficială afectează negativ nivelul de energie prin mecanisme fiziologice și psihologice. Înțelegând efectele dăunătoare ale respirației superficiale și adoptând alternative precum respirația profundă și diafragmatică, se poate îmbunătăți considerabil sănătatea și vitalitatea generală.

Citește și: Nutriția Intuitivă: Cum Să Îți Asculti Corpul

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Vasudeva, W., N, O., GA, A., PA, V., & J, A. (2022). Breath is life yogic breathing is highest protection to life. International Journal of Complementary & Alternative Medicine, 15(3), 177-189. https://doi.org/10.15406/ijcam.2022.15.00607

[2] Oneda, B., Ortega, K., Gusmão, J., Araújo, T., & Mion, D. (2010). Sympathetic nerve activity is decreased during device-guided slow breathing. Hypertension Research, 33(7), 708-712. https://doi.org/10.1038/hr.2010.74

[3] Jerath, R. (2016). Physiology of long pranayamic breathing: neural respiratory elements may provide a mechanism that explains how slow deep breathing shifts the autonomic nervous system. Journal of Yoga & Physical Therapy, 6(3). https://doi.org/10.4172/2157-7595.1000252

[4] Saoji, A., Bhat, R., & Manjunath, N. (2019). Effects of yogic breath regulation: a narrative review of scientific evidence. Journal of Ayurveda and Integrative Medicine, 10(1), 50-58. https://doi.org/10.1016/j.jaim.2017.07.008

[5] Goso, Y., Asanoi, H., Ishise, H., Kameyama, T., Hirai, T., Nozawa, T., … & Inoue, H. (2001). Respiratory modulation of muscle sympathetic nerve activity in patients with chronic heart failure. Circulation, 104(4), 418-423. https://doi.org/10.1161/hc2901.093111

[6] Gerbarg, P., Brown, R., Streeter, C., Katzman, M., & Vermani, M. (2019). Breath practices for survivor and caregiver stress, depression, and post-traumatic stress disorder: connection, co-regulation, compassion. Obm Integrative and Complementary Medicine, 04(03), 1-31. https://doi.org/10.21926/obm.icm.1903045

[7] Subbalakshmi, N., Adhikari, P., & Jeganathan, P. (2013). Comparative study on cardiac autonomic modulation during deep breathing test and diaphragmatic breathing in type 2 diabetes and healthy subjects. Journal of Diabetes Investigation, 5(4), 456-463. https://doi.org/10.1111/jdi.12163

[8] Ismail, A., Gressy, N., Hegazy, M., Ahmed, O., & Elfahl, A. (2025). Effects of diaphragmatic breathing exercise on sleeping quality, cortisol, cardiovascular autonomic functions, depression, and fatigue: a randomized-controlled trial in women with systemic sclerosis. Reumatologia/Rheumatology, 63(2), 89-96. https://doi.org/10.5114/reum/200193

[9] Wydro, M., Grotowska, M., Łukasiewicz, M., & Strawińska, A. (2025). The role of controlled breathing in pain management. Quality in Sport, 37, 57777. https://doi.org/10.12775/qs.2025.37.57777

[10] Komori, T. (2018). The relaxation effect of prolonged expiratory breathing. Mental Illness, 10(1). https://doi.org/10.4081/mi.2018.7669