Kukkutand Bhasma: Beneficii

28 Dec, 2025 | 0 comments

Kukkutand Bhasma este o formulare tradițională ayurvedică obținută din coaja de ou, alcătuită în principal din carbonat de calciu. Această preparare a fost utilizată în medicina tradițională pentru multiple beneficii asupra sănătății, inclusiv susținerea sănătății oaselor și managementul anemiei. În continuare, explorăm proprietățile sale terapeutice, siguranța și potențialul său medicinal.

Kukkutand Bhasma

Susținerea sănătății oaselor

Unul dintre cele mai importante beneficii ale Kukkutand Bhasma este îmbunătățirea rezistenței și densității osoase. Coaja de ou este recunoscută pentru conținutul său bogat de calciu, esențial pentru sănătatea oaselor. Kukkutand Bhasma furnizează calciu biodisponibil, care poate sprijini gestionarea terapiei în situațiile în care deficiența de calciu duce la afecțiuni precum osteoporoza [1][2].

Potențial în tratarea anemiei

Kukkutand Bhasma este apreciată și pentru posibilul său efect în tratarea anemiei, o afecțiune caracterizată prin deficit de globule roșii și hemoglobină. Administrarea acestui bhasma poate crește nivelul hemoglobinei și îmbunătăți statutul fierului în organism, favorizând o mai bună oxigenare a țesuturilor [3][4]. Studii pe Bhasmas înrudite, precum Yashada Bhasma, susțin eficacitatea tratamentelor minerale în cazul pacienților anemici [3][5].

Procesul de preparare și siguranța

Prepararea Kukkutand Bhasma implică calcinarea cojilor de ou printr-o tehnică atentă, asigurând ca produsul final să fie biodisponibil și minim toxic. Procesul de “Marana” sau incinerare transformă materia primă într-o formă mai sigură și mai eficientă terapeutic [6][7]. Siguranța este un principiu central în Ayurveda, iar cercetările recomandă standardizarea producției Bhasmas pentru a evita efectele adverse, inclusiv cele cauzate de metalele grele [8].

Deși există concepții greșite istorice despre prezența metalelor grele în Bhasmas, studiile arată că, atunci când sunt preparate corect, acestea nu prezintă toxicitate și pot avea beneficii terapeutice [9][10][11].

Sinergie și integrare cu alte practici ayurvedice

Kukkutand Bhasma se remarcă nu doar prin beneficiile sale individuale, ci și prin proprietățile sinergice atunci când este combinat cu alte componente ayurvedice. Această abordare poate oferi strategii holistice pentru diverse afecțiuni, integrând practicile tradiționale în medicina modernă [5][12]. Progresele în nanotehnologie sporesc înțelegerea proprietăților fizice și interacțiunilor biologice ale Bhasmas, crescând eficacitatea prin sisteme de livrare țintite [13][14].

Concluzie

Kukkutand Bhasma reprezintă un exemplu remarcabil al medicinei ayurvedice, demonstrând beneficii de la sănătatea oaselor până la tratamentul anemiei. Prepararea sa atentă garantează siguranță și eficacitate terapeutică, reprezentând un punct de intersecție între cunoștințele tradiționale și validarea științifică modernă, cu perspective promițătoare pentru cercetări viitoare și aplicare în medicina contemporană.

Citește și: Fumaria parviflora: beneficii pentru sănătate

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Kumar, A., Nair, A., Reddy, Α., & Garg, A. (2006). Bhasmas: unique ayurvedic metallic–herbal preparations, chemical characterization. Biological Trace Element Research, 109(3), 231-254. https://doi.org/10.1385/bter:109:3:231

[2] Palbag, S., Pal, K., Dhiman, S., Nandi, M., De, B., & Gautam, D. (2013). Pharmaceutics, ethnopharmacology, chemistry and pharmacology of ayurvedic marine drugs: a review. International Journal of Research in Ayurveda and Pharmacy, 4(3), 437-442. https://doi.org/10.7897/2277-4343.04326

[3] Atul, B. & Niraj, S. (2020). Appraisal of preventive and curative outcome of yasad bhasma in anemic children. Indian Journal of Public Health Research & Development. https://doi.org/10.37506/ijphrd.v11i5.9293

[4] Mishra, A. & Tripathi, V. (2023). Phytochemically tailored zinc based ayurvedic nano-medicine: therapeutic importance and prospects. Universities Journal of Phytochemistry and Ayurvedic Heights, II(35). https://doi.org/10.51129/ujpah-2023-35-2(4)

[5] Rajurkar, N., Kantak, S., & Kale, B. (2024). From ancient practices to modern science: a review on the synthesis and characterization of ayurvedic bhasmas. Journal of Isas, 3(1), 30-51. https://doi.org/10.59143/isas.jisas.3.1.knfu6221

[6] Pal, D., Sahu, C., & Haldar, A. (2014). Bhasma : the ancient indian nanomedicine. Journal of Advanced Pharmaceutical Technology & Research, 5(1), 4. https://doi.org/10.4103/2231-4040.126980

[7] Dhamal, S. (2013). Chemical investigations of some commercial samples of calcium based ayurvedic drug of marine origin: kapardika bhasma. Iosr Journal of Pharmacy and Biological Sciences, 6(4), 5-12. https://doi.org/10.9790/3008-0640512

[8] Mondal, S., Palbag, S., & Gautam, D. (2016). Toxicological study of arsenic containing ayurvedic drug haratal bhasma. Journal of Ayurvedic and Herbal Medicine, 2(3), 82-85. https://doi.org/10.31254/jahm.2016.2306

[9] Pattanaik, N., Singh, A., Pandey, R., Singh, B., Kumar, M., Dixit, S., … & Tripathi, Y. (2003). Toxicology and free radicals scavenging property of tamra bhasma. Indian Journal of Clinical Biochemistry, 18(2), 181-189. https://doi.org/10.1007/bf02867385

[10] Saleem, A., Gopal, V., Rafiullah, M., & Bharathidasan, P. (2006). Chemical and pharmacological evaluation of karpura shilajit bhasma, an ayurvedic diuretic formulation. African Journal of Traditional Complementary and Alternative Medicines, 3(2). https://doi.org/10.4314/ajtcam.v3i2.31154

[11] Waghmare, C., Bidve, S., Gudi, R., Chawda, M., & Yadav, S. (2022). Characterization of copper-based ayurved medicine tamra bhasma produced by various manufacturers and its pharmacokinetic profiling in wistar rat. International Journal of Ayurvedic Medicine, 13(2), 487-494. https://doi.org/10.47552/ijam.v13i2.2577

[12] Chatterjee, S., Ghosh, C., & Roy, P. (2024). Application of ayurvedic bhasma for the treatment of cancer. Indian Journal of Ayurveda & Integrative Medicine, 5(1), 3-12. https://doi.org/10.4103/ijaim.ijaim_61_23

[13] Pyrgiotakis, G., Bhowmick, T., Finton, K., Suresh, A., Kane, S., Bellare, J., … & Moudgil, B. (2008). Cell (A549)–particle (jasada bhasma) interactions using Raman spectroscopy. Biopolymers, 89(6), 555-564. https://doi.org/10.1002/bip.20947

[14] Pal, D., Sahu, C., & Haldar, A. (2014). Bhasma: the ancient Indian nanomedicine. Journal of Advanced Pharmaceutical Technology & Research, 5(1), 4. https://doi.org/10.4103/2231-4040.126980