Oboseala Inexplicabilă: Cauzele Ascunse

25 Feb, 2026 | Curiozități generale, Uncategorized | 0 comments

Oboseala, adesea descrisă ca un sentiment copleșitor de epuizare sau lipsă de energie, poate apărea frecvent fără un motiv evident. Această stare poate fi cauzată de multiple probleme medicale, factori psihologici și stil de viață. Înțelegerea cauzelor ascunse ale oboselii inexplicabile este esențială pentru gestionarea eficientă a acestui simptom.

Afecțiuni Medicale

Unul dintre cei mai importanți factori de luat în considerare în cazul oboselii inexplicabile este existența unor afecțiuni medicale. De exemplu, tulburările endocrine, cum ar fi hipotiroidismul și diabetul, sunt cauze bine documentate ale oboselii [1][2].

Hipotiroidismul poate provoca o stare generală de oboseală, scăderea capacității cognitive și chiar depresie, ceea ce evidențiază necesitatea evaluării funcției tiroidiene la pacienții obosiți [1].

În domeniul bolilor infecțioase, sindroamele post-virale (de exemplu, sindromul post-COVID-19) se manifestă prin oboseală semnificativă care persistă după faza acută a bolii [3][2]. De asemenea, infecțiile cronice pot duce la oboseală persistentă. Sindromul de Oboseală Cronică (CFS) se caracterizează prin oboseală severă, care persistă cel puțin șase luni și se agravează adesea după efort fizic sau mental. Acest sindrom rămâne puțin înțeles, iar criteriile sale de diagnostic subliniază necesitatea excluderii altor afecțiuni medicale înainte de stabilirea diagnosticului de CFS [9][8].

Alte afecțiuni care pot contribui la oboseala inexplicabilă includ tulburările autoimune, malignitățile și infecțiile precum boala Lyme [13]. Deficiențele severe de vitamine (cum ar fi deficitul de vitamina B12) și anemia au fost, de asemenea, asociate cu oboseala persistentă, deoarece afectează procesele metabolice necesare generării de energie [2][1].

Factori Psihologici și Comportamentali

Factorii psihologici pot contribui semnificativ la oboseala inexplicabilă. Anxietatea și depresia se pot manifesta prin oboseală, creând un cerc vicios: problemele de sănătate mintală amplifică senzația de epuizare, iar aceasta poate agrava starea mentală [1].

Tulburările de somn, în special apneea de somn, pot duce la un somn neodihnitor, lăsând persoanele obosite și fără energie pe parcursul zilei [4][2].

Supraîncarcarea fizică, în special la sportivi, poate duce la sindromul de suprasolicitare, caracterizat printr-o stare cronică de oboseală și performanță redusă [3]. Este esențial ca persoanele care practică activități fizice intense să-și monitorizeze volumul de antrenament pentru a evita oboseala pe termen lung.

Sindroame de Oboseală Cronică

oboseala

Sindroamele de oboseală cronică, inclusiv Encefalomielita Mialgică (ME/CFS), prezintă un alt nivel de complexitate. Acestea se manifestă prin oboseală debilitantă, care nu se ameliorează prin odihnă și este adesea însoțită de alte simptome, precum tulburări de somn, afectarea cognitivă și agravarea simptomelor după efort [8][6]. Absența biomarkerilor pentru diagnostic complică și mai mult recunoașterea și tratamentul, punând accent pe evaluarea clinică și istoricul pacientului [8].

De asemenea, suprapunerea cu alte sindroame, cum ar fi fibromialgia, indică mecanisme fiziopatologice comune ale oboselii persistente. De exemplu, fibromialgia se caracterizează prin dureri cronice răspândite și oboseală, ceea ce poate complica diagnosticul și strategiile de tratament [12][11].

Concluzie

Oboseala inexplicabilă poate avea cauze multiple, incluzând afecțiuni medicale, factori psihologici și sindroame de oboseală cronică. O abordare completă care evaluează aspectele hormonale, infecțioase, autoimune și psihologice este vitală pentru un diagnostic și management eficient.

Citește și: Singhara: Beneficiile pentru sănătate

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Awan, K. și Steinberg, M. (2017). Medical Conditions That May Cause Cognitive Impairment and Depression. https://doi.org/10.1093/med/9780199959549.003.0005
[2] Morley, J. (2014). Frailty screening comes of age. The Journal of Nutrition Health & Aging, 18(5), 453-454. https://doi.org/10.1007/s12603-014-0457-9
[3] Budgett, R. (1998). Fatigue and underperformance in athletes: the overtraining syndrome. British Journal of Sports Medicine, 32(2), 107-110. https://doi.org/10.1136/bjsm.32.2.107
[4] Giunti, G., Mylonopoulou, V., & Rivera-Romero, O. (2018). More Stamina, a Gamified mHealth Solution for Persons with Multiple Sclerosis: Research Through Design. Jmir Mhealth and Uhealth, 6(3), e51. https://doi.org/10.2196/mhealth.9437
[5] Ketenci, A., Zure, M., Akpınar, F., et al. (2024). Pain types and risk factors in post-COVID-19. Turkish Journal of Physical Medicine and Rehabilitation, 70(1), 30-38. https://doi.org/10.5606/tftrd.2024.13828
[6] Berwick, R., Sahbaie, P., Kenny, G., et al. (2025). Postacute COVID-19 syndrome and fibromyalgia syndrome are associated with anti-satellite glial cell IgG serum autoantibodies but only fibromyalgia syndrome serum-IgG is pronociceptive. Pain, 166(10), e397-e408. https://doi.org/10.1097/j.pain.0000000000003629
[7] Reeves, W., Lloyd, A., Vernon, S., et al. (2003). Identification of ambiguities in the 1994 chronic fatigue syndrome research case definition and recommendations for resolution. BMC Health Services Research, 3(1). https://doi.org/10.1186/1472-6963-3-25
[8] Nepotchatykh, E., Elremaly, W., Caraus, I., et al. (2020). Profile of circulating microRNAs in myalgic encephalomyelitis and their relation to symptom severity, and disease pathophysiology. Scientific Reports, 10(1). https://doi.org/10.1038/s41598-020-76438-y
[9] Wester, K., Nwokeabia, B., Hassan, R., et al. (2024). What Makes It Tick: Exploring the Mechanisms of Post-treatment Lyme Disease Syndrome. Cureus. https://doi.org/10.7759/cureus.64987
[10] Lande, A., Fluge, Ø., Strand, E., et al. (2020). Human Leukocyte Antigen alleles associated with Myalgic Encephalomyelitis/Chronic Fatigue Syndrome (ME/CFS). Scientific Reports, 10(1). https://doi.org/10.1038/s41598-020-62157-x
[11] Silverwood, V., Chew-Graham, C., Raybould, I., et al. (2017). ‘If it’s a medical issue I would have covered it by now’: learning about fibromyalgia through the hidden curriculum: a qualitative study. BMC Medical Education, 17(1). https://doi.org/10.1186/s12909-017-0972-6
[12] Plaut, S. (2025). A Systematic Scoping Review and Conceptual Analysis of New-Onset Fibromyalgia Manifestations After Non-Hospitalized COVID-19. https://doi.org/10.1101/2025.10.23.25338705
[13] Wester, K., Nwokeabia, B., Hassan, R., et al. (2024). What Makes It Tick: Exploring the Mechanisms of Post-treatment Lyme Disease Syndrome. Cureus. https://doi.org/10.7759/cureus.64987