Axa Intestin-Creier: Cum Digestia Îți Influențează Starea

1 Feb, 2026 | Curiozități generale, Detox și nutriție | 0 comments

Axa intestin-creier (AIC) se referă la rețeaua complexă de comunicare care leagă tractul gastrointestinal de sistemul nervos central (SNC). Această conexiune este facilitată prin mai multe căi, inclusiv mecanisme neuronale, hormonale și imune. Cercetările extinse arată că sănătatea intestinului are un impact semnificativ asupra sănătății mentale, influențând emoțiile și comportamentele într-un mod profund [1][2].


Rolul Microbiotei Intestinale

Microbiota intestinală umană este formată din trilioane de microorganisme diverse. Compoziția acesteia este esențială pentru numeroase funcții ale corpului, inclusiv digestia, răspunsul imun și sănătatea creierului [1].

Studii recente sugerează că interacțiunea dintre microbiota intestinală și activitatea cerebrală poate influența starea de spirit și funcțiile cognitive. În mod specific, variațiile bacteriilor intestinale au fost asociate cu tulburări neuropsihiatrice, cum ar fi anxietatea și depresia [3][4][5][6].


Cum Microbiota Intestinală Influențează Starea de Spirit

creier

Producția de Neurotransmițători

Bacteriile intestinale produc compuși care pot influența chimia creierului. Aproximativ 90% din serotonină, un neurotransmițător care reglează starea de spirit, este produs în intestin [7]. Dovezi emergente arată că microbiota intestinală poate modula nivelurile de serotonină, influențând astfel potențial tulburările de dispoziție [8][7].

Inflamația și Răspunsul Imun

Disbioza, sau dezechilibrul microbian, poate provoca inflamații și modificări ale răspunsului imun. Aceste schimbări joacă un rol important în reglarea stării de spirit și în dezvoltarea depresiei și anxietății [9][10][11].

Răspunsul la Stres

Stresul cronic poate perturba microbiota intestinală, contribuind la dezechilibre emoționale. Există o comunicare bidirecțională: stresul afectează compoziția microbiotei, iar modificările sănătății intestinale influențează răspunsul la stres [12][13].


Implicații Terapeutice: Probiotice și Prebiotice

Având în vedere legătura stabilită între sănătatea intestinului și starea de spirit, există un interes tot mai mare în utilizarea probioticelor și prebioticelor ca intervenții terapeutice.

Probioticele, bacterii vii benefice pentru sănătate, pot ajuta la restabilirea echilibrului microbiotei și la îmbunătățirea stării emoționale [3][14]. Studii au arătat că anumite tulpini, precum Lactobacillus, pot reduce stresul și îmbunătăți starea de spirit la persoane aflate sub presiune [15][16].

Prebioticele, pe de altă parte, sunt componente alimentare nedigerabile care stimulează creșterea bacteriilor benefice. Ele arată promisiuni în îmbunătățirea funcției cognitive și a stării de spirit prin menținerea unei microbiote sănătoase [17][18].


Impactul Alimentației asupra Axei Intestin-Creier

Alimentația joacă un rol vital în modelarea microbiotei intestinale. Dietele bogate în fibre, fructe, legume și cereale integrale promovează o microbiotă diversă, asociată cu rezultate mai bune pentru sănătatea mentală [19].

În schimb, dietele bogate în zahăr și alimente procesate pot influența negativ sănătatea intestinului și starea de spirit.


Concluzie

Axa intestin-creier ilustrează relația complexă dintre digestie și sănătatea mentală. Menținerea unei microbiote intestinale sănătoase prin alimentație și utilizarea probioticelor și prebioticelor poate aduce beneficii semnificative pentru bunăstarea emoțională.

Recunoașterea și valorificarea acestei conexiuni oferă noi perspective pentru tratamentul tulburărilor de dispoziție și îmbunătățirea sănătății mentale generale.

Citește și:  Kukkutand Bhasma: Beneficii

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Mehta, I., et al. (2025). Gut Microbiota and Mental Health: A Comprehensive Review of Gut-Brain Interactions in Mood Disorders. Cureus. https://doi.org/10.7759/cureus.81447
[2] Petrut, S., et al. (2025). Gut over Mind: Exploring the Powerful Gut–Brain Axis. Nutrients, 17(5), 842. https://doi.org/10.3390/nu17050842
[3] Radford‐Smith, D., & Anthony, D. (2023). Prebiotic and Probiotic Modulation of the Microbiota–Gut–Brain Axis in Depression. Nutrients, 15(8), 1880. https://doi.org/10.3390/nu15081880
[4] Jenkins, T., et al. (2016). Influence of Tryptophan and Serotonin on Mood and Cognition with a Possible Role of the Gut-Brain Axis. Nutrients, 8(1), 56. https://doi.org/10.3390/nu8010056
[5] Gopinath, R., et al. (2024). From gut to brain: Deciphering the impact of gut microbiota on neurological health. Novel Research in Microbiology Journal, 8(2), 2339-2353. https://doi.org/10.21608/nrmj.2024.273319.1479
[6] Bear, T., et al. (2021). The Microbiome-Gut-Brain Axis and Resilience to Developing Anxiety or Depression under Stress. Microorganisms, 9(4), 723. https://doi.org/10.3390/microorganisms9040723
[7] Yang, X., et al. (2018). Effects of prebiotic galacto-oligosaccharide on postoperative cognitive dysfunction and neuroinflammation through targeting of the gut-brain axis. BMC Anesthesiology, 18(1). https://doi.org/10.1186/s12871-018-0642-1
[8] Margoob, M., et al. (2024). Serotonin: The Link between Gut Microbiome and Brain. https://doi.org/10.5772/intechopen.1003826
[9] Esquivel, M. (2021). Probiotics for Mental Health: A Review of Recent Clinical Trials. American Journal of Lifestyle Medicine, 16(1), 21-27. https://doi.org/10.1177/15598276211049178
[10] Ugwu, O. (2025). Unveiling the therapeutic potential of the gut microbiota–brain axis: Novel insights and clinical applications in neurological disorders. Medicine, 104(30), e43542. https://doi.org/10.1097/md.0000000000043542
[11] Mohajeri, M., et al. (2018). The role of the microbiome for human health: from basic science to clinical applications. European Journal of Nutrition, 57(S1), 1-14. https://doi.org/10.1007/s00394-018-1703-4
[12] Peterson, C. (2020). Dysfunction of the Microbiota-Gut-Brain Axis in Neurodegenerative Disease: The Promise of Therapeutic Modulation With Prebiotics, Medicinal Herbs, Probiotics, and Synbiotics. Journal of Evidence-Based Integrative Medicine, 25, 2515690X2095722. https://doi.org/10.1177/2515690×20957225
[13] LEWANDOWSKI, M., et al. (2023). What do we know about the connection between gut microbiota and pain? Journal of Education Health and Sport, 20(1), 62-68. https://doi.org/10.12775/jehs.2023.20.01.007
[14] Radford‐Smith, D., & Anthony, D. (2023). op. cit.
[15] Kang, J., & Zivkovic, A. (2021). The Potential Utility of Prebiotics to Modulate Alzheimer’s Disease: A Review of the Evidence. Microorganisms, 9(11), 2310. https://doi.org/10.3390/microorganisms9112310
[16] Nishida, K., et al. (2019). Health Benefits of Lactobacillus gasseri CP2305 Tablets in Young Adults Exposed to Chronic Stress: A Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled Study. Nutrients, 11(8), 1859. https://doi.org/10.3390/nu11081859
[17] Kato-Kataoka, A., et al. (2016). Fermented Milk Containing Lactobacillus casei Strain Shirota Preserves the Diversity of the Gut Microbiota and Relieves Abdominal Dysfunction in Healthy Medical Students Exposed to Academic Stress. Applied and Environmental Microbiology, 82(12), 3649-3658. https://doi.org/10.1128/aem.04134-15
[18] Ranuh, R., et al. (2019). Effect of the probiotic Lactobacillus plantarum IS-10506 on BDNF and 5HT stimulation: role of intestinal microbiota on the gut-brain axis. Iranian Journal of Microbiology. https://doi.org/10.18502/ijm.v11i2.1077
[19] Kanmani, S., & Koo, B. (2020). Gut–Brain Axis: Role of Gut Microbiota on Neurological Disorders and How Probiotics/Prebiotics Beneficially Modulate Microbial and Immune Pathways to Improve Brain Functions. International Journal of Molecular Sciences, 21(20), 7551. https://doi.org/10.3390/ijms21207551