Legătura dintre starea de spirit și inflamație

1 Mar, 2026 | Uncategorized | 0 comments

Inflamația este un răspuns natural al organismului la leziuni sau infecții; totuși, poate avea efecte negative pentru starea de spirit si sănătatea mintală. Cercetările arată că inflamația crescută poate contribui la modificări ale stării de spirit și la apariția tulburărilor psihologice, cum ar fi depresia și anxietatea.

Cum influențează inflamația starea de spirit

starea de spirit

Studiile indică faptul că inflamația poate provoca modificări semnificative ale stării de spirit. De exemplu, expunerea la stimuli inflamatori, precum endotoxinele, a fost asociată cu creșterea simptomelor depresive, mai ales la femei, care sunt în general mai sensibile la aceste efecte [1]. Aceasta sugerează că răspunsul inflamator poate fi legat de starea de spirit prin modificarea circuitelor cerebrale implicate în procesarea emoțiilor și informațiilor sociale [2].

De asemenea, markerii inflamatori, precum interleukina-6 (IL-6) și proteina C-reactivă (CRP), au fost constatat constant la niveluri ridicate la persoanele cu tulburări depresive [3][4]. Aceste rezultate indică o corelație puternică între răspunsul inflamator și suferința psihologică.

Citochinele, molecule semnalizatoare ale sistemului imunitar, influențează sistemele de neurotransmițători, implicând și mai mult inflamația în reglarea stării de spirit [5].

Mecanismul biologic implicând citochinele

Când organismul se află într-o stare inflamatorie, sunt eliberate citochine care pot perturba echilibrul neurotransmițătorilor din creier, în special serotonina și dopamina, esențiale pentru stabilitatea stării de spirit [5][6].

Inflamația poate devia metabolismul triptofanului de la producția de serotonină către căi care favorizează apariția simptomelor depresive [7].

Mai mult, stările inflamatorii acute pot duce la afectarea funcțiilor cognitive și a procesării emoționale, rezultând o dispoziție negativă și interacțiuni sociale slabe [3][8].

Consecințe psihologice și sociale

Efectele inflamației asupra stării de spirit nu sunt doar biologice; ele se manifestă și social. Persoanele cu răspunsuri inflamatorii crescute pot experimenta tristețe accentuată și retragere socială, posibil din cauza modificărilor în conectivitatea neurală legată de procesarea emoțională [2].

De asemenea, condiții precum durerea cronică și inflamația sistemică pot agrava aceste tulburări ale dispoziției, demonstrând că aspectele fizice și emoționale ale sănătății sunt interconectate [9][10].

Factori de stil de viață și dietă

Alegerile de stil de viață pot influența nivelul inflamației și, implicit, starea de spirit. Dietele bogate în alimente inflamatorii au fost asociate cu un risc crescut de simptome depresive [11][1].

În schimb, adoptarea unor diete antiinflamatorii a fost legată de îmbunătățiri ale tulburărilor de dispoziție, evidențiind efectele terapeutice potențiale ale modificărilor alimentare în gestionarea schimbărilor de stare de spirit asociate inflamației [11].

Activitatea fizică regulată este, de asemenea, esențială, deoarece poate reduce markerii inflamatori și poate îmbunătăți starea de spirit și sănătatea mentală generală [12].

Concluzie

Legătura dintre inflamație și starea de spirit este complexă, implicând atât căi biologice, cât și factori de stil de viață. În timp ce inflamația poate provoca tulburări de dispoziție, înțelegerea rolului său deschide căi pentru intervenții terapeutice, inclusiv schimbări alimentare și activitate fizică. Gestionarea inflamației este esențială pentru îmbunătățirea sănătății mentale și a tulburărilor de dispoziție.

Citește și: Tolu: Beneficiile pentru sănătate

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Moieni, M., Irwin, M., Jevtić, I., Olmstead, R., Breen, E., & Eisenberger, N. (2015). Sex Differences in Depressive and Socioemotional Responses to an Inflammatory Challenge: Implications for Sex Differences in Depression. Neuropsychopharmacology, 40(7), 1709-1716. https://doi.org/10.1038/npp.2015.17

[2] Harrison, N., Brydon, L., Walker, C., Gray, M., Steptoe, A., & Critchley, H. (2009). Inflammation Causes Mood Changes Through Alterations in Subgenual Cingulate Activity and Mesolimbic Connectivity. Biological Psychiatry, 66(5), 407-414. https://doi.org/10.1016/j.biopsych.2009.03.015

[3] Bollen, J., Trick, L., Llewellyn, D., & Dickens, C. (2017). The effects of acute inflammation on cognitive functioning and emotional processing in humans: A systematic review of experimental studies. Journal of Psychosomatic Research, 94, 47-55. https://doi.org/10.1016/j.jpsychores.2017.01.002

[4] Fitton, R., Sweetman, J., Heseltine-Carp, W., & Feltz‐Cornelis, C. (2022). Anti-inflammatory medications for the treatment of mental disorders: A scoping review. Brain Behavior & Immunity – Health, 26, 100518. https://doi.org/10.1016/j.bbih.2022.100518

[5] Miller, A., Maletic, V., & Raison, C. (2009). Inflammation and Its Discontents: The Role of Cytokines in the Pathophysiology of Major Depression. Biological Psychiatry, 65(9), 732-741. https://doi.org/10.1016/j.biopsych.2008.11.029

[6] Costello, H., Gould, R., Abrol, E., & Howard, R. (2019). Systematic review and meta-analysis of the association between peripheral inflammatory cytokines and generalised anxiety disorder. BMJ Open, 9(7), e027925. https://doi.org/10.1136/bmjopen-2018-027925

[7] Postolache, T., Zimmerman, S., Lapidus, M., Cabassa, J., D’Agostino, D., Langenberg, P., … & Tonelli, L. (2009). Changes in Severity of Allergy and Anxiety Symptoms Are Positively Correlated in Patients with Recurrent Mood Disorders Who Are Exposed to Seasonal Peaks of Aeroallergens. Journal of Allergy and Clinical Immunology, 123(2), S234-S234. https://doi.org/10.1016/j.jaci.2008.12.900

[8] Benson, S., Brinkhoff, A., Lueg, L., Roderigo, T., Kribben, A., Wilde, B., … & Elsenbruch, S. (2017). Effects of acute systemic inflammation on the interplay between sad mood and affective cognition. Translational Psychiatry, 7(12). https://doi.org/10.1038/s41398-017-0043-0

[9] Martin, S., Vincent, A., Taylor, A., Atlantis, E., Jenkins, A., Januszewski, A., … & Wittert, G. (2015). Lower Urinary Tract Symptoms, Depression, Anxiety and Systemic Inflammatory Factors in Men: A Population-Based Cohort Study. Plos One, 10(10), e0137903. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0137903

[10] Matthews, K., Schott, L., Bromberger, J., Cyranowski, J., Everson‐Rose, S., & Sowers, M. (2010). Are there bi-directional associations between depressive symptoms and C-reactive protein in mid-life women?. Brain Behavior and Immunity, 24(1), 96-101. https://doi.org/10.1016/j.bbi.2009.08.005

[11] Tolkien, K., Bradburn, S., & Murgatroyd, C. (2019). An anti-inflammatory diet as a potential intervention for depressive disorders: A systematic review and meta-analysis. Clinical Nutrition, 38(5), 2045-2052. https://doi.org/10.1016/j.clnu.2018.11.007

[12] Danka, M., Steptoe, A., & Iob, E. (2024). Physical activity, low-grade inflammation, and psychological responses to the COVID-19 pandemic among older adults in England. https://doi.org/10.1101/2024.04.14.24305797