Dezechilibrul hormonal la bărbați: hipogonadismul

15 Mar, 2026 | Curiozități generale | 0 comments

Dezechilibrul hormonal, în special nivelurile scăzute de testosteron sau hipogonadismul, reprezintă o problemă semnificativă pentru sănătatea bărbaților. Această afecțiune afectează milioane de bărbați din întreaga lume și poate provoca diverse probleme fizice și emoționale. Înțelegerea implicațiilor hipogonadismului, a tratamentelor disponibile și a beneficiilor abordării acestui dezechilibru este esențială.


Ce este hipogonadismul?

Hipogonadismul este o afecțiune clinică definită prin niveluri scăzute de testosteron, care duc la simptome precum scăderea libidoului, oboseală și pierderea masei musculare. Aceasta poate apărea ca urmare a îmbătrânirii, studiile arătând că nivelurile de testosteron încep să scadă semnificativ după vârsta de 30 de ani. Această scădere este adesea agravată de factori precum obezitatea și diabetul, peste 30% dintre bărbații de peste 60 de ani prezentând niveluri scăzute de testosteron [1][2].

hormonal imbalance


Simptomele și efectele testosteronului scăzut

Simptomele asociate cu nivelurile scăzute de testosteron pot afecta sever calitatea vieții. Bărbații pot experimenta schimbări de dispoziție, depresie și scăderea funcțiilor cognitive [3][4]. Efectele fizice includ reducerea forței musculare, creșterea masei adipoase și risc crescut de osteoporoză [5][6]. Severitatea acestor simptome se corelează adesea cu gradul de dezechilibru hormonal.

Cercetările arată că bărbații mai în vârstă cu hipogonadism sever prezintă scăderi măsurabile ale forței și performanțelor fizice [5]. Simptomele psihologice sunt la fel de îngrijorătoare, contribuind la un risc crescut de anxietate și depresie [3][4]. Bărbații cu hipogonadism raportează adesea scăderea dorinței și funcției sexuale, ceea ce poate afecta relațiile personale și starea generală de bine [6][2].


Beneficiile pentru sănătate ale tratării hipogonadismului

Recunoașterea și tratarea hipogonadismului pot aduce beneficii semnificative pentru sănătate. Terapia de înlocuire cu testosteron (TRT) s-a dovedit a îmbunătăți masa și forța musculară, esențiale pentru menținerea sănătății fizice la bărbații în vârstă [7][8]. În plus, TRT poate îmbunătăți starea de spirit și reduce simptomele de depresie și anxietate, oferind o calitate a vieții mai bună [11].

Studiile sugerează, de asemenea, că testosteronul joacă un rol în menținerea densității osoase. Bărbații cu niveluri scăzute de testosteron sunt mai predispuși la fracturi și căderi [9][10]. Prin urmare, abordarea dezechilibrului hormonal nu doar că îmbunătățește calitatea vieții, dar poate preveni și probleme serioase de sănătate.


Necesitatea conștientizării și acțiunii

În ciuda dovezilor clare privind impactul hipogonadismului, recunoașterea acestuia în practica clinică rămâne scăzută. Mulți bărbați nu percep simptomele ca fiind legate de un dezechilibru hormonal, iar profesioniștii din domeniul sănătății trec adesea cu vederea deficiența de testosteron [2]. Creșterea conștientizării și efectuarea de screeninguri de rutină pot duce la diagnostic și tratament mai timpurii, îmbunătățind rezultatele pentru sănătate ale bărbaților care se confruntă cu aceste dificultăți.


Concluzie

În concluzie, dezechilibrul hormonal la bărbați, în special nivelurile scăzute de testosteron, prezintă probleme semnificative de sănătate. Beneficiile recunoașterii acestei afecțiuni și implementării terapiei de înlocuire cu testosteron sunt evidente: sănătate fizică îmbunătățită, dispoziție mai bună și o calitate a vieții crescută. Educația continuă și practicile de screening sunt vitale pentru a aborda această problemă răspândită.

Citește și: Oboseala Adrenală: Mit sau Realitate?

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Mulligan, T., Frick, M., Zuraw, Q., Stemhagen, A., & McWhirter, C. (2008). Prevalence of hypogonadism in males aged at least 45 years: the HIM study. International Journal of Clinical Practice, 60(7), 762-769. https://doi.org/10.1111/j.1742-1241.2006.00992.x

[2] Stedman, M., Livingston, M., Albanese, M., Hackett, G., & Heald, A. (2020). Hypogonadism is not being sufficiently recognised in 99% of general practices/family doctor surgeries. International Journal of Clinical Practice, 74(2). https://doi.org/10.1111/ijcp.13445

[3] Schmidt, P., Berlin, K., Danaceau, M., Neeren, A., Haq, N., Roca, C., … & Rubinow, D. (2004). The Effects of Pharmacologically Induced Hypogonadism on Mood in Healthy Men. Archives of General Psychiatry, 61(10), 997. https://doi.org/10.1001/archpsyc.61.10.997

[4] Lašaitė, L., Čeponis, J., Preikša, R., & Žilaitienė, B. (2013). Impaired emotional state, quality of life and cognitive functions in young hypogonadal men. Andrologia, 46(10), 1107-1112. https://doi.org/10.1111/and.12199

[5] Mileski, K., Bottaro, M., Grossi-Porto, L., & Lofrano‐Porto, A. (2018). Health-related physical fitness and quality of life in men with congenital hypogonadotropic hypogonadism. Andrologia, 50(4), e12967. https://doi.org/10.1111/and.12967

[6] Shigehara, K., Izumi, K., Mizokami, A., & Namiki, M. (2017). Testosterone Deficiency and Nocturia: A Review. The World Journal of Men’s Health, 35(1), 14. https://doi.org/10.5534/wjmh.2017.35.1.14

[7] Lee, A., Rubinow, K., Clark, R., Caricofe, R., Bush, M., Zhi, H., … & Amory, J. (2011). Pharmacokinetics of Modified Slow-Release Oral Testosterone over 10 Days in Normal Men with Experimental Hypogonadism. P1-346-P1-346. https://doi.org/10.1210/endo-meetings.2011.part1.p15.p1-346

[8] Aydoğan, Ü., Eroglu, A., Akbulut, H., Yıldız, Y., Gök, D., Sönmez, A., … & Sağlam, K. (2012). Evaluation of the isokinetic muscle strength, balance and anaerobic performance in patients with young male hypogonadism. Endocrine Journal, 59(4), 321-327. https://doi.org/10.1507/endocrj.ej11-0242

[9] Szulc, P., Claustrat, B., Marchand, F., & Delmas, P. (2003). Increased Risk of Falls and Increased Bone Resorption in Elderly Men with Partial Androgen Deficiency: The MINOS Study. The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, 88(11), 5240-5247. https://doi.org/10.1210/jc.2003-030200

[10] Dudek, P., Kozakowski, J., & Zgliczyński, W. (2017). Late-onset hypogonadism. Menopausal Review, 2, 66-69. https://doi.org/10.5114/pm.2017.68595

[11] Yeap, B., & Wu, F. (2018). Clinical practice update on testosterone therapy for male hypogonadism: Contrasting perspectives to optimize care. Clinical Endocrinology, 90(1), 56-65. https://doi.org/10.1111/cen.13888