Schimbările sezoniere: modul în care corpul tău se adaptează

2 Feb, 2026 | 0 comments

Schimbările sezoniere influențează ritmurile circadiene, ceasurile biologice interne ale organismului. Ele reglează funcții esențiale, precum somnul și metabolismul, pe un ciclu de aproximativ 24 de ore. Aceste ritmuri sunt strâns legate de expunerea la lumină.

Schimbările sezoniere ale duratei zilei influențează semnificativ secreția hormonală. Un rol central îl are melatonina, hormonul care reglează somnul și comportamentele sezoniere [1], [2], [3]. În timpul iernii, nopțile mai lungi duc la niveluri mai ridicate de melatonină. Acest lucru poate afecta starea de spirit, nivelul de energie și diverse procese fiziologice [4].

Cercetările arată că modificările sezoniere ale fotoperioadei pot induce schimbări de comportament și efecte asupra sănătății [5], [6]. La mamifere, aceste adaptări sunt esențiale pentru supraviețuire. La oameni, efectele pot fi mai puțin evidente din cauza luminii artificiale, care maschează ciclurile naturale de lumină și întuneric [7]. Această diferență poate duce la dereglarea ceasului biologic intern, cu impact asupra sănătății metabolice și reglării emoționale [8].

 Schimbările sezoniere


Schimbări de dispoziție și comportament

Tulburarea afectivă sezonieră (SAD) este un exemplu clar al modului în care anotimpurile influențează sănătatea mintală. Această afecțiune se manifestă prin episoade depresive care apar, de obicei, iarna, atunci când durata zilei scade [9], [10].

Lipsa expunerii la lumină naturală poate reduce nivelul de serotonină, agravând tulburările de dispoziție. Un procent semnificativ de persoane experimentează fluctuații emoționale sezoniere, iar aproximativ 1–2% sunt diagnosticate clinic cu SAD [11], [12].

Studiile sugerează că modificările activității neurotransmițătorilor, determinate de variațiile de lumină, influențează puternic starea de spirit și funcțiile cognitive [10], [11], [13]. Aceste adaptări emoționale și cognitive pot genera schimbări comportamentale. Ele afectează interacțiunile sociale, nivelul de concentrare și productivitatea de-a lungul diferitelor anotimpuri [14].


Sănătatea metabolică și influențele sezoniere

Schimbările sezoniere au efecte importante și asupra sănătății metabolice. Studiile arată că metabolismul glucozei și al lipidelor este influențat de variațiile fotoperioadei. De exemplu, anumite modele animale prezintă niveluri crescute de glucoză în perioadele cu zile mai lungi [15].

Aceste mecanisme pot reflecta adaptări similare la oameni. Oscilațiile sezoniere ale proceselor metabolice pot influența riscul de apariție a unor afecțiuni precum diabetul zaharat de tip 2 [16], [17]. În plus, aceste schimbări sunt adesea corelate cu variații sezoniere ale alimentației, nivelului de activitate fizică și stilului de viață, ceea ce complică și mai mult sănătatea metabolică [18].


Concluzie

Organismul uman se adaptează constant la schimbările sezoniere prin sisteme biologice complexe. Ritmurile circadiene și fluctuațiile hormonale joacă un rol central în acest proces. Deși aceste adaptări susțin supraviețuirea, stilul de viață modern poate împiedica sincronizarea naturală cu ciclurile anotimpurilor.

Înțelegerea acestor mecanisme ajută la gestionarea mai eficientă a sănătății. Este deosebit de importantă pentru menținerea echilibrului emoțional și metabolic pe parcursul diferitelor sezoane.

Citește și: De ce oboseala nu dispare după somn?

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Kunz, D., Wahnschaffe, A., Kaempfe, N., & Mahlberg, R. (2021). Running on Empty: Of Hypopinealism and Human Seasonality. Frontiers in Pharmacology, 12. https://doi.org/10.3389/fphar.2021.681582

[2] Wehr, T. (1997). Melatonin and Seasonal Rhythms. Journal of Biological Rhythms, 12(6), 518–527. https://doi.org/10.1177/074873049701200605

[3] Wehr, T., Duncan, W., Sher, L., Aeschbach, D., Schwartz, P., Turner, E., … Rosenthal, N. (2001). A Circadian Signal of Change of Season in Patients With Seasonal Affective Disorder. Archives of General Psychiatry, 58(12), 1108. https://doi.org/10.1001/archpsyc.58.12.1108

[4] Gandhi, A., Mosser, E., Oikonomou, G., & Prober, D. (2015). Melatonin Is Required for the Circadian Regulation of Sleep. Neuron, 85(6), 1193–1199. https://doi.org/10.1016/j.neuron.2015.02.016

[5] LeGates, T., Fernandez, D., & Hattar, S. (2014). Light as a central modulator of circadian rhythms, sleep and affect. Nature Reviews Neuroscience, 15(7), 443–454. https://doi.org/10.1038/nrn3743

[6] Otsuka, T., Goto, M., Kawai, M., Togo, Y., Sato, K., Katoh, K., … Yasuo, S. (2012). Photoperiod Regulates Corticosterone Rhythms by Altered Adrenal Sensitivity. PLOS One, 7(6), e39090. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0039090

[7] Wehr, T., Moul, D., Barbato, G., Giesen, H., Seidel, J., Barker, C., … Bender, C. (1993). Conservation of photoperiod-responsive mechanisms in humans. AJP Regulatory Integrative and Comparative Physiology, 265(4), R846–R857. https://doi.org/10.1152/ajpregu.1993.265.4.r846

[8] Münch, M., Ladaique, M., Roemer, S., Hashemi, K., & Kawasaki, A. (2017). Seasonal Variations in Melanopsin-Mediated Light Responses. Frontiers in Neurology, 8. https://doi.org/10.3389/fneur.2017.00464

[9] Coomans, C., Ramkisoensing, A., & Meijer, J. (2015). The suprachiasmatic nuclei as a seasonal clock. Frontiers in Neuroendocrinology, 37, 29–42. https://doi.org/10.1016/j.yfrne.2014.11.002

[10] Mohyuddin, H., Georgiou, P., Wadhawan, A., Daue, M., Brenner, L., Gragnoli, C., … Postolache, T. (2017). Seasonality of blood neopterin levels in the Old Order Amish. Pteridines, 28(3–4), 163–176. https://doi.org/10.1515/pterid-2017-0020

[11] Porcu, A., Nilsson, A., Booreddy, S., Barnes, S., Welsh, D., & Dulcis, D. (2022). Seasonal changes in day length induce neurotransmitter switching. Science Advances, 8(35). https://doi.org/10.1126/sciadv.abn9867

[12] Zhang, L., Hirano, A., Hsu, P., Jones, C., Sakai, N., Okuro, M., … Fu, Y. (2016). A PERIOD3 variant and seasonal mood traits. Proceedings of the National Academy of Sciences, 113(11). https://doi.org/10.1073/pnas.1600039113

[13] Roecklein, K., Wong, P., Miller, M., Donofry, S., Kamarck, M., & Brainard, G. (2013). Melanopsin and seasonal affective disorder. Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 37(3), 229–239. https://doi.org/10.1016/j.neubiorev.2012.12.009

[14] Davies, S., Ang, J., Revell, V., Holmes, B., Mann, A., Robertson, F., … Skene, D. (2014). Effect of sleep deprivation on the human metabolome. PNAS, 111(29), 10761–10766. https://doi.org/10.1073/pnas.1402663111

[15] Foà, A., Mouteforti, G., Minutini, L., Innocenti, A., Quaglieri, C., & Flamini, M. (1994). Seasonal changes of locomotor activity patterns. Behavioral Ecology and Sociobiology, 34(4), 267–274. https://doi.org/10.1007/bf00183477

[16] Mariné-Casadó, R., Domenech-Coca, C., Bas-Prior, J., Bladé, C., Arola, L., & Caimari, A. (2018). Photoperiod-dependent metabolic changes. Frontiers in Physiology, 9. https://doi.org/10.3389/fphys.2018.01639

[17] Bilu, C., Zimmet, P., Vishnevskia-Dai, V., Einat, H., Agam, G., Grossman, E., … Kronfeld-Schor, N. (2018). Diurnality, Type 2 Diabetes, and Depressive-Like Behavior. Journal of Biological Rhythms, 34(1), 69–83. https://doi.org/10.1177/0748730418819373

[18] Chen, J., Okimura, K., & Yoshimura, T. (2020). Light and Hormones in Seasonal Regulation of Mood. Endocrinology, 161(9). https://doi.org/10.1210/endocr/bqaa130