Somnul fragmentat: cauze, semne și soluții

2 Feb, 2026 | Curiozități generale, Stil de viață | 0 comments

Somnul fragmentat este tot mai recunoscut ca o problemă de sănătate importantă, afectând funcțiile cognitive și sănătatea generală. Această condiție, caracterizată prin treziri intermitente și cicluri de somn perturbate, poate provoca numeroase efecte negative asupra sănătății.

Cauzele somnului fragmentat

Mai mulți factori contribuie la odihna nocturnă fragmentată. Afecțiuni cronice, cum ar fi insomnia, afectează semnificativ tiparele de odihna. Insomnia se poate manifesta prin dificultăți de a adormi sau de a menține somnul, ducând la treziri frecvente pe timpul nopții [1].

De asemenea, consumul de substanțe este un factor important. Consumul cronic de etanol poate împiedica producția de melatonină, perturbând ciclul somn-veghe și crescând frecvența trezirilor nocturne [2].

Unele afecțiuni neurologice, cum ar fi narcolepsia, prezintă o arhitectură a somnului perturbată, ceea ce duce la niveluri ridicate de fragmentare în timpul somnului [3].

Ritmul circadian este un alt aspect esențial, reglementând ciclurile de somn. Perturbarea acestui ritm, cauzată de programul neregulat de somn sau de factori de mediu, reduce calitatea somnului și crește frecvența trezirilor [1].

Stresul, anxietatea și tulburările de dispoziție pot agrava odihna nocturnă fragmentată, conducând la creșterea nivelului de excitare fiziologică, care întrerupe continuitatea somnului [4].

somnul

Semnele somnului fragmentat

Persoanele care experimentează somn fragmentat raportează adesea mai multe simptome. Oboseala pe parcursul zilei este cel mai imediat și frecvent semn. Aceasta este, de obicei, legată de lipsa fazelor restaurative ale odihnei, precum somnul cu unde lente (SWS), esențial pentru refacerea fizică și claritatea mentală [5].

De asemenea, iritabilitatea, tulburările de dispoziție și deficitele cognitive—în special cele legate de memorie și atenție—sunt frecvente [6].

Somnolența crescută în timpul zilei poate reduce funcționalitatea și productivitatea, afectând munca și relațiile sociale. Acest simptom este alarmant de comun, mai ales în rândul persoanelor cu tulburări de dispoziție sau probleme cardiovasculare [7].

Soluții pentru somnul fragmentat

Abordarea odihnei nocturne fragmentate necesită o strategie complexă. Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) este o metodă non-farmacologică de top, demonstrând eficiență substanțială în tratarea insomniei și îmbunătățirea calității odihnei [1]. Această terapie vizează tiparele de gândire și comportamentele maladaptive, promovând practici de somn mai sănătoase.

Îmbunătățirea igienei somnului poate crește considerabil calitatea somnului. Aceasta include menținerea unui program regulat de somn, crearea unui mediu confortabil pentru dormit și evitarea activităților stimulante înainte de culcare [1].

Intervențiile farmacologice pot fi de asemenea utile. Unele medicamente, cum ar fi trazodona, pot stabiliza arhitectura somnului, reducând fragmentarea, în special la pacienții cu afecțiuni psihiatrice comorbide [8][9]. Totuși, acestea ar trebui considerate complementare schimbărilor de stil de viață din cauza potențialelor efecte secundare.

Integrarea activității fizice în rutina zilnică s-a dovedit benefică. Exercițiile regulate sunt asociate cu o calitate mai bună a odihnei și reduc frecvența trezirilor nocturne [10].

În final, abordarea problemelor de sănătate subiacente—fie ele fizice sau psihologice—este esențială. Tulburări precum anxietatea sau bolile cardiovasculare necesită management adecvat pentru a minimiza impactul asupra odihnei [7][1].

Concluzie

Somnul fragmentat este o problemă răspândită, cu implicații importante pentru sănătate și calitatea vieții. Înțelegerea cauzelor, inclusiv afecțiuni cronice, consum de substanțe și perturbări ale ritmului circadian, ajută la identificarea persoanelor afectate. Recunoașterea simptomelor, cum ar fi oboseala diurnă și deficitele cognitive, permite intervenții la timp. Soluțiile includ terapii comportamentale, opțiuni farmacologice, modificări ale stilului de viață și gestionarea problemelor de sănătate. Prioritizând sănătatea somnului, indivizii își pot îmbunătăți semnificativ starea generală de bine.

Citește și:Când corpul vorbește: micile semne

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Pacheco, A., et al. (2024). Cognitive behavioural therapy for insomnia (CBT-I) in patients with coronary heart disease: a protocol for a randomized controlled trial with six months follow-up. European Journal of Preventive Cardiology, 31(Supplement_1). https://doi.org/10.1093/eurjpc/zwae175.434
[2] Pshychenko, V. & Черно, В. (2021). Morphometric features of rat pinealocytes in conditions of chronic ethanol intoxication. Reports of Morphology, 27(1), 17-22. https://doi.org/10.31393/morphology-journal-2021-27(1)-03
[3] Khatami, R., et al. (2008). Challenging Sleep Homeostasis in Narcolepsy-Cataplexy: Implications for Non-REM and REM Sleep Regulation. Sleep, 31(6), 859-867. https://doi.org/10.1093/sleep/31.6.859
[4] Schülke, A., et al. (2010). Ambient Assistive Technologies (AAT): socio-technology as a powerful tool for facing the inevitable sociodemographic challenges?. Philosophy Ethics and Humanities in Medicine, 5(1), 8. https://doi.org/10.1186/1747-5341-5-8
[5] Nattie, E. & Li, A. (2001). CO2 dialysis in the medullary raphe of the rat increases ventilation in sleep. Journal of Applied Physiology, 90(4), 1247-1257. https://doi.org/10.1152/jappl.2001.90.4.1247
[6] Marti, I., et al. (2009). Multiple sleep latency measures in narcolepsy and behaviourally induced insufficient sleep syndrome. Sleep Medicine, 10(10), 1146-1150. https://doi.org/10.1016/j.sleep.2009.03.008
[7] McKinnon, A., et al. (2014). Prevalence and Predictors of Poor Sleep Quality in Mild Cognitive Impairment. Journal of Geriatric Psychiatry and Neurology, 27(3), 204-211. https://doi.org/10.1177/0891988714527516
[8] Atay, M. & Çiftçi, B. (2025). Insomnia in Heart Failure Patients in a Hospital Setting: Causes, Consequences, and Interventions. Current Cardiology Reports, 27(1). https://doi.org/10.1007/s11886-025-02256-1
[9] Morin, A., et al. (2007). Therapeutic Options for Sleep‐Maintenance and Sleep‐Onset Insomnia. Pharmacotherapy the Journal of Human Pharmacology and Drug Therapy, 27(1), 89-110. https://doi.org/10.1592/phco.27.1.89
[10] Kauppila, L., et al. (2018). Trazodone: A New Antiepileptic Drug for Dravet Syndrome?. International Journal of Epilepsy, 05(02), 099-103. https://doi.org/10.1055/s-0039-1677783