Mâncatul pe fugă: ce se întâmplă cu organismul?

30 Jan, 2026 | 0 comments

Mâncatul pe fugă a devenit o practică obișnuită. Ritmul alert al vieții ne împinge să mâncăm rapid, la ore neregulate. Acest obicei influențează organismul în mai multe moduri. Înțelegerea reacțiilor corpului este esențială pentru menținerea sănătății.


Impactul orei la care mâncăm

De ce contează momentul meselor?

Crono-nutriția subliniază importanța orei la care mâncăm. Consumul alimentelor la ore neregulate poate perturba procesele metabolice. Acest dezechilibru crește riscul de boli cronice, precum obezitatea și diabetul [1], [2].

Studiile arată că toleranța la glucoză scade pe parcursul zilei. Din acest motiv, mesele consumate seara sunt mai problematice [2]. Mesele copioase luate noaptea pot duce la un metabolism suboptimal și la acumularea de grăsime viscerală [3].


Efectele mâncatului pe fugă asupra greutății

Gustări dese și mese scurte

Mâncatul pe fugă este adesea asociat cu gustări frecvente și mese foarte scurte. Acest tipar poate duce la hiperfagie, adică la consum excesiv de alimente, mai ales atunci când lipsește planificarea meselor [4].

Cercetările sugerează că mesele mai mici, distribuite uniform pe parcursul zilei, pot ajuta la reglarea echilibrului energetic. Acest model este mai eficient decât consumul a câtorva mese mari [5]. Astfel, structura meselor joacă un rol important în controlul greutății.


Răspunsurile hormonale ale organismului

Cum sunt afectate hormonii foamei și sațietății?

Hormonii care reglează foamea și sațietatea sunt puternic influențați de programul alimentar. Grelina stimulează apetitul, iar leptina transmite senzația de sațietate. Mesele neregulate pot perturba echilibrul dintre acești hormoni [6].

Consumul alimentelor seara poate crește nivelul de grelină și poate reduce leptina. Acest dezechilibru favorizează supraalimentarea [7]. În timp, această dereglare hormonală poate contribui la creșterea în greutate și la tulburări metabolice [8].


Implicațiile asupra sănătății

Mâncatul pe fugă

Riscuri pe termen lung

Obiceiurile alimentare neregulate pot afecta semnificativ sănătatea generală. Mâncatul frecvent târziu în noapte este asociat cu un risc mai mare de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare [9], [8].

Ritmul circadian, responsabil de somn și funcțiile metabolice, este strâns legat de programul meselor. Ignorarea acestui ritm natural poate duce la probleme cronice de sănătate [10].


Strategii pentru un mâncat mai sănătos, chiar și pe fugă

Pentru a reduce efectele negative ale mâncatului pe fugă, pot fi aplicate câteva strategii simple:

✔ Mese mai mici și mai dese

Consumul de mese mai mici, la intervale regulate, ajută la controlul foamei și susține sănătatea metabolică [5].

✔ Acordă atenție orei meselor

Mesele consumate în timpul zilei sunt mai bine aliniate cu ritmul circadian și susțin un metabolism eficient [7].

✔ Limitează mesele de seară

Evitarea meselor copioase seara poate reduce riscul de creștere în greutate și sindrom metabolic [2], [9].


Concluzie

Mâncatul pe fugă este o realitate pentru mulți dintre noi. Totuși, conștientizarea efectelor asupra sănătății este esențială. Ora la care mâncăm influențează metabolismul și echilibrul hormonal.

Adoptarea unui program alimentar echilibrat, adaptat ritmurilor biologice ale organismului, poate aduce beneficii importante. Pe termen lung, aceste obiceiuri pot reduce riscul de boli și pot îmbunătăți starea generală de bine.

Citește și: Bergenia ligulata și beneficiile ei

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Flanagan, A., Bechtold, D., Pot, G., & Johnston, J. (2020). Chrono‐nutrition: From molecular and neuronal mechanisms to human epidemiology and timed feeding patterns. Journal of Neurochemistry, 157(1), 53–72. https://doi.org/10.1111/jnc.15246

[2] Nikkhah, A. (2012). Science of eating time: A novel chronophysiological approach to optimize glucose-insulin dynamics and health. Journal of Diabetes Mellitus, 02(01), 8–11. https://doi.org/10.4236/jdm.2012.21002

[3] Nikkhah, A. (2014). Avoid Large Night Meals to Stay Fit. Journal of Obesity & Weight Loss Therapy, 04(04). https://doi.org/10.4172/2165-7904.1000e115

[4] Desai, M., Gayle, D., Han, G., & Ross, M. (2007). Programmed Hyperphagia Due to Reduced Anorexigenic Mechanisms in Intrauterine Growth-Restricted Offspring. Reproductive Sciences, 14(4), 329–337. https://doi.org/10.1177/1933719107303983

[5] Yap, T., et al. (2015). Changes in Metabolic Hormones in Malaysian Young Adults following Helicobacter pylori Eradication. PLOS One, 10(8), e0135771. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0135771

[6] François, F., et al. (2011). The effect of H. pylori eradication on meal-associated changes in plasma ghrelin and leptin. BMC Gastroenterology, 11(1). https://doi.org/10.1186/1471-230x-11-37

[7] Bhasin, S. (2022). Time-Restricted Eating to Improve Health—A Promising Idea in Need of Stronger Clinical Trial Evidence. JAMA Internal Medicine, 182(9), 963. https://doi.org/10.1001/jamainternmed.2022.3038

[8] Nikkhah, A. (2015). Orchestrated Intake and Exercise: A Global Innovation to Reduce Obesity and Diabetes. Advances in Obesity Weight Management & Control, 3(3). https://doi.org/10.15406/aowmc.2015.03.00054

[9] Nikkhah, A. (2016). Evening Avoidance of Large Meals alongside Evening Exercise to Improve Maternal and Child Health. Clinics in Mother and Child Health, 13(01). https://doi.org/10.4172/2090-7214.1000224

[10] Sievert, K., et al. (2019). Effect of breakfast on weight and energy intake: systematic review and meta-analysis of randomised controlled trials. BMJ, l42. https://doi.org/10.1136/bmj.l42

[11] Nikkhah, A. (2015). Timing of Eating and Exercise: Creating a Robust Public Science. Journal of Nutritional Health & Food Engineering, 2(5). https://doi.org/10.15406/jnhfe.2015.02.00078