De ce oboseala nu dispare după somn?

9 Jan, 2026 | Stil de viață | 0 comments

Oboseala persistentă, chiar și după somn, este o problemă frecventă și multifactorială. Factorii biologici, psihologici și comportamentali interacționează și influențează nivelul de energie. Înțelegerea acestora este esențială pentru gestionarea eficientă a oboselii.

Multiple fațete ale oboselii

Oboseala poate fi clasificată în mai multe dimensiuni: fizică, legată de somn și cognitivă. De exemplu, oboseala asociată cancerului arată că nu toate aspectele răspund în mod uniform la odihnă [1]. Cercetările arată că, atunci când oboseala persistă în ciuda somnului adecvat, factori biologici precum inflamația și dereglarile metabolice au un rol semnificativ [2], [3]. Chiar și după odihnă, apar simptome care nu par să fie ameliorate de somn, cauzând disconfort.

oboseala

Impactul inflamației

Inflamația este strâns legată de oboseala persistentă [2]. De exemplu, biomarkerii inflamatori crescuți la pacienții cu boală cronică de rinichi corelează cu niveluri mai mari de oboseală. Inflamația poate perturba procese hormonale și neurocognitive esențiale, contribuind la senzația de oboseală pe care somnul nu o reduce [4], [5]. Oboseala asociată cancerului ilustrează cum inflamația sistemică afectează atât energia disponibilă, cât și tiparele de somn [3].

Calitatea somnului și efectele sale

Calitatea somnului influențează semnificativ oboseala. Somnul de proastă calitate este adesea asociat cu simptome psihologice precum anxietatea și depresia, care amplifică senzația de oboseală [6], [7]. Chiar și fără somnolență subiectivă, stresul cronic sau stările depresive pot duce la oboseală profundă, conectând tulburările de somn cu răspunsurile imune [8]. Tiparele de somn dereglate, precum apneea obstructivă în somn, corelează cu oboseală accentuată din cauza întreruperilor ciclice și a inflamației crescute [9], [10].

Boli cronice și oboseală

Afecțiunile cronice sunt frecvent asociate cu oboseala și tulburările de somn. De exemplu, pacienții care se recuperează după tratamente oncologice raportează adesea oboseală persistentă, legată de nevoile neacoperite de somn și de răspunsurile inflamatorii sistemice [3]. De asemenea, diabetul și osteoartrita urmează un tipar similar, pacienții experimentând oboseală prelungită în paralel cu tulburările de somn și inflamația crescută [11], [12].

Factorii comportamentali și psihologici

Factorii psihologici pot complica și mai mult oboseala. Stresul și depresia sunt frecvente în rândul persoanelor cu oboseală inexplicabilă, amplificând senzația de epuizare chiar și după somn adecvat [13]. Modelele cognitive-comportamentale arată că gândurile negative pot agrava percepția oboselii, făcând recuperarea mai dificilă [14]. Intervențiile psihosociale pot juca un rol esențial în ameliorarea simptomelor, îmbunătățind somnul și gestionând anxietatea asociată bolilor cronice [1].

Concluzie

Oboseala care nu dispare după somn este rezultatul interacțiunii complexe între procese biologice, stări psihologice și afecțiuni cronice. Somnul restaurativ nu garantează eliminarea oboselii, mai ales când inflamația sistemică și stresul psihologic intervin. Abordările multidisciplinare și cuprinzătoare sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a oboselii persistente.

Citește și: Detox digital de weekend

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Cheung, Y., Brinkman, T., Mulrooney, D., Mzayek, Y., Liu, W., Banerjee, P., … & Krull, K. (2017). Impact of sleep, fatigue, and systemic inflammation on neurocognitive and behavioral outcomes in long‐term survivors of childhood acute lymphoblastic leukemia. Cancer, 123(17), 3410-3419. https://doi.org/10.1002/cncr.30742

[2] Lacourt, T., Vichaya, E., Chiu, G., Dantzer, R., & Heijnen, C. (2018). The high costs of low-grade inflammation: persistent fatigue as a consequence of reduced cellular-energy availability and non-adaptive energy expenditure. Frontiers in Behavioral Neuroscience, 12. https://doi.org/10.3389/fnbeh.2018.00078

[3] Bower, J. (2014). Cancer-related fatigue—mechanisms, risk factors, and treatments. Nature Reviews Clinical Oncology, 11(10), 597-609. https://doi.org/10.1038/nrclinonc.2014.127

[4] Vollbracht, C. & Kraft, K. (2021). Feasibility of vitamin C in the treatment of post viral fatigue with focus on long covid. Nutrients, 13(4), 1154. https://doi.org/10.3390/nu13041154

[5] Rodrigue, J., Mandelbrot, D., Hanto, D., Johnson, S., Karp, S., & Pavlakis, M. (2010). A cross-sectional study of fatigue and sleep quality before and after kidney transplantation. Clinical Transplantation, 25(1), E13-E21. https://doi.org/10.1111/j.1399-0012.2010.01326.x

[6] Mullington, J., Haack, M., Tóth, M., Serrador, J., & Meier-Ewert, H. (2009). Cardiovascular, inflammatory, and metabolic consequences of sleep deprivation. Progress in Cardiovascular Diseases, 51(4), 294-302. https://doi.org/10.1016/j.pcad.2008.10.003

[7] Santoso, A., Jansen, F., Peeters, C., Jong, R., Brakenhoff, R., Langendijk, J., … & Leeuw, I. (2022). Psychoneurological symptoms and biomarkers of stress and inflammation in newly diagnosed head and neck cancer patients: a network analysis. Current Oncology, 29(10), 7109-7121. https://doi.org/10.3390/curroncol29100559

[8] Druce, K. & Basu, N. (2019). Predictors of fatigue in rheumatoid arthritis. Rheumatology, 58(Supplement_5), v29-v34. https://doi.org/10.1093/rheumatology/kez346

[9] Raison, C., Rye, D., Woolwine, B., Vogt, G., Bautista, B., Spivey, J., … & Miller, A. (2010). Chronic interferon-alpha administration disrupts sleep continuity and depth in patients with hepatitis C: association with fatigue, motor slowing, and increased evening cortisol. Biological Psychiatry, 68(10), 942-949. https://doi.org/10.1016/j.biopsych.2010.04.019

[10] Mills, P., Kim, J., Bardwell, W., Hong, S., & Dimsdale, J. (2008). Predictors of fatigue in obstructive sleep apnea. Sleep and Breathing, 12(4), 397-399. https://doi.org/10.1007/s11325-008-0192-8

[11] Fritschi, C. & Quinn, L. (2010). Fatigue in patients with diabetes: a review. Journal of Psychosomatic Research, 69(1), 33-41. https://doi.org/10.1016/j.jpsychores.2010.01.021

[12] Hackney, A., Klinedinst, N., Resnick, B., & Johantgen, M. (2019). Association of systemic inflammation and fatigue in osteoarthritis: 2007−2010 national health and nutrition examination survey. Biological Research for Nursing, 21(5), 532-543. https://doi.org/10.1177/1099800419859091

[13] Chalupczak, N., Aydemir, B., Isaacs, A., Muhammad, L., Song, J., Reid, K., … & Lee, Y. (2025). Sleep matters: exploring the link between sleep disturbances and fatigue in rheumatoid arthritis. Arthritis Care & Research, 77(11), 1368-1373. https://doi.org/10.1002/acr.25579

[14] Lee, Y., Frits, M., Iannaccone, C., Weinblatt, M., Shadick, N., Williams, D., … & Cui, J. (2014). Subgrouping of patients with rheumatoid arthritis based on pain, fatigue, inflammation, and psychosocial factors. Arthritis & Rheumatology, 66(8), 2006-2014. https://doi.org/10.1002/art.38682

[15] Bossola, M., Arena, M., Urciuolo, F., Antocicco, M., Pepe, G., Calabrò, G., … & Stasio, E. (2021). Fatigue in kidney transplantation: a systematic review and meta-analysis. Diagnostics, 11(5), 833. https://doi.org/10.3390/diagnostics11050833