5 greșeli care afectează microbiota

21 Dec, 2025 | Sănătate naturală  | 0 comments

Microbiota umană, asemănătoare unui ecosistem, joacă un rol esențial în sănătatea generală, influențând funcțiile metabolice, imunitare și chiar neurologice. Totuși, anumite comportamente și alegeri alimentare pot dezechilibra microbiomul, generând efecte negative asupra sănătății. Iată cinci greșeli comune care pot distruge flora intestinală, susținute de studii științifice. [1-10]

1. Supradozarea antibioticelor

microbiota

Antibioticele sunt eficiente împotriva bacteriilor dăunătoare, dar afectează și bacteriile benefice din intestin. Această perturbare poate duce la disbioză, caracterizată prin scăderea diversității microbiene. Tratamentul prelungit cu antibiotice a fost asociat cu un risc crescut de inflamații și infecții, datorită dezechilibrului florei intestinale [1]. De asemenea, expunerea la antibiotice în perioade critice de dezvoltare poate afecta stabilirea unui microbiom sănătos pe termen lung [2].

2. Alegeri alimentare necorespunzătoare

Consumul ridicat de alimente procesate, zahăr și grăsimi nesănătoase poate afecta negativ microbiota intestinală. Dietele bogate în zaharuri și grăsimi saturate sunt asociate cu obezitate, diabet și afecțiuni cardiovasculare, toate influențate de compoziția microbiomului [3][4]. În schimb, o dietă diversificată, bogată în fructe, legume și cereale integrale, crește diversitatea microbiană și menține sănătatea intestinală [5][6].

3. Stresul cronic

Stresul psihologic influențează negativ microbiota intestinală. Acesta poate crește permeabilitatea intestinală și translocarea bacteriilor în sânge, fenomen asociat cu inflamația și diverse afecțiuni intestinale [7]. Legătura dintre creier și intestin sugerează că modificările induse de stres afectează nu doar microbiomul, ci și sănătatea mentală [8]. Gestionarea stresului prin mindfulness, exerciții fizice sau alte metode terapeutice poate ajuta la restabilirea unui profil microbian sănătos.

4. Stilul de viață sedentar

Lipsa activității fizice poate determina modificări negative ale microbiomului intestinal. Exercițiile regulate sunt asociate cu o diversitate microbiană mai mare și un profil intestinal mai sănătos, în timp ce sedentarismul poate favoriza disbioza [9]. Persoanele active tind să aibă o abundență mai mare de bacterii benefice, esențiale pentru reglarea metabolică și funcția imunitară.

5. Neglijarea probioticelor și prebioticelor

Lipsa probioticelor (bacterii benefice vii) și prebioticelor (substraturi care stimulează creșterea bacteriilor benefice) poate împiedica dezvoltarea și menținerea unui microbiom sănătos. Alimentele fermentate (iaurt, kefir) și cele bogate în fibre (usturoi, ceapă, banane) furnizează nutrienți esențiali pentru stabilitatea microbiotei [10]. Încorporarea acestora în alimentația zilnică sprijină sănătatea intestinală și consolidează imunitatea împotriva inflamației și infecțiilor.

Concluzie

Menținerea unei microbiote intestinale sănătoase necesită o abordare complexă, care include gestionarea utilizării antibioticelor, alegeri alimentare corecte, reducerea stresului, activitate fizică regulată și includerea probioticelor și prebioticelor în dietă. Evitarea acestor greșeli comune contribuie la un microbiom mai rezistent și la o sănătate generală îmbunătățită.

Citește și: Antrenamente pentru persoane ocupate

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Li, N., Zhang, H., Bai, Z., Jiang, H., Yang, F., Sun, X., … & Zhou, D. (2021). Soil exposure accelerates recovery of the gut microbiota in antibiotic‐treated mice. Environmental Microbiology Reports, 13(5), 616-625. https://doi.org/10.1111/1758-2229.12959

[2] Ameen, A., Akram, M., Farooq, S., Fatima, M., Raza, H., Naz, R., … & Hussain, A. (2023). Gut microbiome and its role in the development of neurological disorder (schizophrenia). PJMHS, 17(5), 311-316. https://doi.org/10.53350/pjmhs2023175311

[3] Tu, P., Bian, X., Chi, L., Xue, J., Gao, B., Lai, Y., … & Lü, K. (2020). Metabolite profiling of the gut microbiome in mice with dietary administration of black raspberries. ACS Omega, 5(3), 1318-1325. https://doi.org/10.1021/acsomega.9b00237

[4] Angelis, M., Ferrocino, I., Calabrese, F., Filippis, F., Cavallo, N., Siragusa, S., … & Cocolin, L. (2020). Diet influences the functions of the human intestinal microbiome. Scientific Reports, 10(1). https://doi.org/10.1038/s41598-020-61192-y

[5] Costantini, M., Videvall, E., Foster, J., Medeiros, M., Gillece, J., Paxton, E., … & Reed, F. (2024). The role of geography, diet, and host phylogeny on the gut microbiome in the Hawaiian honeycreeper radiation. Ecology and Evolution, 14(10). https://doi.org/10.1002/ece3.70372

[6] Bozzetto, L., Abuqwider, J., Pasolli, E., Scidà, G., Corrado, A., Vitale, M., … & Rivellese, A. (2024). Gut microbiome composition is linked to Mediterranean diet adherence and blood glucose control in adults with type 1 diabetes. https://doi.org/10.21203/rs.3.rs-5541931/v1

[7] Sun, X., Wen, J., Guan, B., Li, J., Luo, J., Li, J., … & Qiu, H. (2022). Folic acid and zinc improve hyperuricemia by altering the gut microbiota of rats with high-purine diet-induced hyperuricemia. Frontiers in Microbiology, 13. https://doi.org/10.3389/fmicb.2022.907952

[8] Ong, I., Gonzalez, J., McIlwain, S., Sawin, E., Schoen, A., Adluru, N., … & Yu, J. (2018). Gut microbiome populations are associated with structure-specific changes in white matter architecture. Translational Psychiatry, 8(1). https://doi.org/10.1038/s41398-017-0022-5

[9] Elkholy, O., Nichols, L., Elsayed, A., & Basson, M. (2025). The correlation between carbohydrate loading diet and gut microbiome: a systematic review. MicrobiologyOpen, 14(4). https://doi.org/10.1002/mbo3.70045

[10] Sun, J., Zhao, F., Lin, B., Feng, J., Wu, X., Liu, Y., … & Wei, Y. (2020). Gut microbiota participates in antithyroid drug induced liver injury through the lipopolysaccharide related signaling pathway. Frontiers in Pharmacology, 11. https://doi.org/10.3389/fphar.2020.598170