Sănătatea creierului prin alimentație

19 Dec, 2025 | Stil de viață | 0 comments

Nutriția joacă un rol esențial în susținerea și îmbunătățirea sănătății creierului, numeroase tipare alimentare fiind asociate cu funcția cognitivă și prevenirea declinului cognitiv. Cercetările arată că diversitatea alimentară, reprezentată de diete precum dieta mediteraneană (MeDi), este semnificativ corelată cu rezultate cognitive mai bune și poate avea efecte protectoare împotriva bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer și alte tulburări cognitive [1][2].

Dieta mediteraneană și beneficiile sale cognitive

Dieta mediteraneană, caracterizată prin consum ridicat de fructe, legume, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase (cum este uleiul de măsline), s-a dovedit a fi deosebit de benefică pentru creier. Adherarea la acest tip de dietă este asociată cu un risc mai scăzut de declin cognitiv, studiile evidențiind un rol protectiv împotriva bolii Alzheimer și tulburărilor cognitive din viața târzie [1][3].

Efectul pozitiv al dietei mediteraneene se presupune a fi datorat conținutului său bogat în antioxidanți, acizi grași omega-3 și micronutrienți, esențiali pentru funcțiile neuroprotective și pentru plasticitatea sinaptică, crucială pentru procesul de învățare și memorie [4][5].

creierului

Nutrienți specifici pentru sănătatea creierului

Anumite substanțe nutritive joacă un rol central în menținerea funcției optime a creierului. DHA (acid docosahexaenoic), un acid gras esențial găsit în special în pește, contribuie la integritatea structurală a creierului, transmiterea semnalelor și neurotransmisie. Aportul său este corelat cu performanțe cognitive mai bune atât la tineri, cât și la vârstnici [6].

De asemenea, colina a atras atenția datorită proprietăților sale neuroprotective, sprijinind sănătatea cognitivă la adulții în vârstă prin rolul său în metabolismul lipidic și sinteza acetilcolinei [7].

Diete bazate pe plante și sănătatea cognitivă

Studiile recente subliniază importanța unei alimentații bazate pe plante pentru sănătatea creierului. Un consum crescut de legume și fructe poate întări capacitățile cognitive și sănătatea generală a creierului [8]. În contrast, dietele bogate în alimente procesate și carne sunt asociate cu o scădere a funcției cognitive, accentuând necesitatea alegerilor alimentare care pun accent pe alimente integrale [9][10].

Microbiota intestinală, influențată de obiceiurile alimentare, joacă și ea un rol în sănătatea cognitivă prin impactul său asupra inflamației și funcției cerebrale [11].

Abordare alimentară complexă și personalizată

Beneficiile unei diete variate și echilibrate sunt multiple. Recenziile sistematice arată că strategiile de nutriție personalizate sunt esențiale pentru optimizarea sănătății cognitive [12][13]. Această abordare ia în considerare nevoile individuale și subliniază calitatea și diversitatea alimentelor, demonstrând că nu este necesară aderarea strictă la un singur tip de dietă pentru a preveni declinul cognitiv asociat vârstei.

Concluzii

O dietă diversificată, în special una care respectă principiile dietei mediteraneene, este asociată cu rezultate cognitive mai bune și un risc redus de afectare cognitivă pe măsură ce îmbătrânim. Punând accent pe alimente integrale și o nutriție echilibrată, putem sprijini sănătatea creierului și funcțiile cognitive pe termen lung.

Citește și: Darvi: beneficii pentru sănătate

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Solfrizzi, V., Custodero, C., Lozupone, M., Imbimbo, B., Valiani, V., Agosti, P., … & Panza, F. (2017). Relationships of dietary patterns, foods, and micro- and macronutrients with Alzheimer’s disease and late-life cognitive disorders: a systematic review. Journal of Alzheimer S Disease, 59(3), 815-849. https://doi.org/10.3233/jad-170248

[2] Okubo, H., Inagaki, H., Gondo, Y., Kamide, K., Ikebe, K., Masui, Y., … & Maeda, Y. (2017). Association between dietary patterns and cognitive function among 70-year-old Japanese elderly: a cross-sectional analysis of the SONIC study. Nutrition Journal, 16(1). https://doi.org/10.1186/s12937-017-0273-2

[3] Nishi, S., Babió, N., Martínez, C., Martínez‐González, M., Ros, E., Corella, D., … & Salas‐Salvadó, J. (2021). Mediterranean, DASH, and MIND dietary patterns and cognitive function: the 2-year longitudinal changes in an older Spanish cohort. Frontiers in Aging Neuroscience, 13. https://doi.org/10.3389/fnagi.2021.782067

[4] Gómez‐Pinilla, F. (2008). Brain foods: the effects of nutrients on brain function. Nature Reviews Neuroscience, 9(7), 568-578. https://doi.org/10.1038/nrn2421

[5] Parletta, N., Milte, C., & Meyer, B. (2013). Nutritional modulation of cognitive function and mental health. The Journal of Nutritional Biochemistry, 24(5), 725-743. https://doi.org/10.1016/j.jnutbio.2013.01.002

[6] Hei, A. and Sanahanbi, L. (2023). DHA (docosahexaenoic acid): a biomolecule with diverse roles and health benefits. https://doi.org/10.5772/intechopen.109677

[7] Blusztajn, J., Slack, B., & Mellott, T. (2017). Neuroprotective actions of dietary choline. Nutrients, 9(8), 815. https://doi.org/10.3390/nu9080815

[8] Zhu, A., Yuan, C., Pretty, J., & Ji, J. (2022). Plant‐based dietary patterns and cognitive function: a prospective cohort analysis of elderly individuals in China (2008–2018). Brain and Behavior, 12(8). https://doi.org/10.1002/brb3.2670

[9] Torres, S., Lautenschlager, N., Wattanapenpaiboon, N., Greenop, K., Etherton‐Beer, C., Flicker, L., … & Nowson, C. (2012). Dietary patterns are associated with cognition among older people with mild cognitive impairment. Nutrients, 4(11), 1542-1551. https://doi.org/10.3390/nu4111542

[10] Ashby-Mitchell, K., Peeters, A., & Anstey, K. (2015). Role of dietary pattern analysis in determining cognitive status in elderly Australian adults. Nutrients, 7(2), 1052-1067. https://doi.org/10.3390/nu7021052

[11] Merlo, G., Bachtel, G., & Sugden, S. (2024). Gut microbiota, nutrition, and mental health. Frontiers in Nutrition, 11. https://doi.org/10.3389/fnut.2024.1337889

[12] Lefèvre‐Arbogast, S., Thomas, A., & Samieri, C. (2021). Dietary factors and brain health. Current Opinion in Lipidology, 33(1), 25-30. https://doi.org/10.1097/mol.0000000000000803

[13] Samieri, C., Yassine, H., Lent, D., Lefèvre‐Arbogast, S., Rest, O., Bowman, G., … & Scarmeas, N. (2021). Personalized nutrition for dementia prevention. Alzheimer S & Dementia, 18(7), 1424-1437. https://doi.org/10.1002/alz.12486