Cum să gestionezi pofta de dulce

13 Dec, 2025 | Detox și nutriție | 0 comments

Pofta de dulce este un fenomen comportamental frecvent, influențat de factori interconectați precum mecanisme neurologice, stări emoționale și obiceiuri alimentare. Înțelegerea cauzelor care stau la baza acestei pofte este esențială pentru a adopta strategii eficiente care să o controleze.

pofta de dulce

Rolul creierului în pofta de dulce

Studiile neuroștiințifice au arătat că consumul de zahăr poate activa căile de recompensă ale creierului într-un mod similar substanțelor adictive, generând un ciclu de pofte accentuate și consum excesiv ulterior [1]. Dietele bogate în zahăr pe termen lung pot modifica răspunsurile neurologice, crescând riscul dezvoltării unei dependențe de alimente dulci [1][2].

Comportamentul alimentar poate fi influențat și de factori emoționali și psihologici. Cercetările indică faptul că persoanele, în special femeile, experimentează mai frecvent pofte puternice de dulce în perioadele de stres sau dispoziție negativă [3][4]. Prin urmare, intervențiile pentru controlul poftelor trebuie să integreze abordări psihologice împreună cu modificări ale alimentației.

Obiceiurile alimentare și pofta de dulce

Obiceiurile alimentare joacă un rol semnificativ în amplificarea poftelor. Persoanele care urmează diete bogate în carbohidrați cu indice glicemic ridicat raportează adesea pofte mai puternice de dulce [5][6].

Pentru a reduce aceste pofte, se recomandă adoptarea unei diete echilibrate, bogată în fibre și alimente cu indice glicemic scăzut, ceea ce poate diminua frecvența și intensitatea dorinței de dulce [6]. În plus, consumul de alimente bogate în tilacoizi, precum spanacul, poate spori senzația de sațietate și reduce pofta pentru alimente gustoase, reprezentând o strategie alimentară eficientă [7].

Mindfulness și intervenții comportamentale

Practicile de mindfulness și intervențiile comportamentale s-au dovedit promițătoare în reducerea poftelor prin restructurare cognitivă și strategii de acceptare [8]. Alimentația conștientă ajută la dezvoltarea unei relații sănătoase cu mâncarea, permițând recunoașterea poftei fără a ceda automat [3]. Astfel de strategii sunt esențiale, mai ales în contexte precum sindromul premenstrual, unde poftele pentru dulciuri se pot amplifica din cauza fluctuațiilor hormonale [4].

Importanța activității fizice

Integrarea activității fizice în rutină poate contribui semnificativ la controlul poftei de dulce. Cercetările arată că exercițiile fizice pot influența pozitiv starea de spirit și pot reduce foamea hedonică, în special la persoanele susceptibile la declanșarea poftei prin alimente dulci [9].

Această abordare holistică, care combină ajustări dietetice, intervenții psihologice și activitate fizică, oferă un cadru cuprinzător pentru reducerea eficientă a poftelor pentru dulciuri.

Concluzie

Gestionarea poftei de dulce necesită o abordare complexă, care să ia în considerare factori nutriționali, psihologici și de stil de viață. Intervențiile ar trebui să vizeze atât modificarea obiceiurilor alimentare, cât și implementarea strategiilor comportamentale care să favorizeze conștientizarea și autoreglarea consumului alimentar.

Citește și: Coriandrul: aliat pentru sănătate

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Qin, D., Qi, J., Shi, F., Guo, Z., & Li, H. (2025). Sugar addiction: neural mechanisms and health implications. Brain and Behavior, 15(7). https://doi.org/10.1002/brb3.70338
[2] Naneix, F., Darlot, F., Coutureau, É., & Cador, M. (2016). Long‐lasting deficits in hedonic and nucleus accumbens reactivity to sweet rewards by sugar overconsumption during adolescence. European Journal of Neuroscience, 43(5), 671-680. https://doi.org/10.1111/ejn.13149
[3] Sagui‐Henson, S., Radin, R., Jhaveri, K., Brewer, J., Cohn, M., Hartogensis, W., … & Mason, A. (2021). Negative mood and food craving strength among women with overweight: implications for targeting mechanisms using a mindful eating intervention. Mindfulness, 12(12), 2997-3010. https://doi.org/10.1007/s12671-021-01760-z
[4] Hashim, M., Obaideen, A., Jahrami, H., Radwan, H., Hamad, H., Owais, A., … & Faris, M. (2019). Premenstrual syndrome is associated with dietary and lifestyle behaviors among university students: a cross-sectional study from Sharjah, UAE. Nutrients, 11(8), 1939. https://doi.org/10.3390/nu11081939
[5] Farasati, N., Siassi, F., Koohdani, F., Qorbani, M., Abashzadeh, K., & Sotoudeh, G. (2015). Western dietary pattern is related to premenstrual syndrome: a case–control study. British Journal of Nutrition, 114(12), 2016-2021. https://doi.org/10.1017/s0007114515003943
[6] Gupta, A., Osadchiy, V., & Mayer, E. (2020). Brain–gut–microbiome interactions in obesity and food addiction. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 17(11), 655-672. https://doi.org/10.1038/s41575-020-0341-5
[7] Stenblom, E., Egecioglu, E., Landin‐Olsson, M., & Erlanson‐Albertsson, C. (2015). Consumption of thylakoid-rich spinach extract reduces hunger, increases satiety and reduces cravings for palatable food in overweight women. Appetite, 91, 209-219. https://doi.org/10.1016/j.appet.2015.04.051
[8] Kakoschke, N., Henry, B., Cowley, M., & Lee, K. (2024). Tackling cravings in medical weight management: an update on pathophysiology and an integrated approach to treatment. Nutrients, 16(19), 3238. https://doi.org/10.3390/nu16193238
[9] Malaikah, S., Alruwaili, A., Sanders, J., Thackray, A., Stensel, D., Thivel, D., … & King, J. (2025). Replacing sedentary time with physical activity and sleep: a 24-hour movement behaviour perspective on appetite control. Nutrients, 17(19), 3163. https://doi.org/10.3390/nu17193163