Postul Intermitent: Beneficii și Riscuri

18 Oct, 2025 | Detox și nutriție | 0 comments

Postul intermitent (PI) a câștigat atenție semnificativă ca metodă alimentară ce alternează perioade de consum alimentar cu perioade de post. Această abordare este promovată ca o metodă de a susține pierderea în greutate, îmbunătățirea sănătății metabolice și chiar reducerea riscului de boli cronice. Totuși, ca orice regim nutrițional, este important să analizăm atent atât beneficiile, cât și riscurile pe baza dovezilor actuale [1][2].

Beneficiile Postului Intermitent pentru Pierderea în Greutate

postul

Unul dintre principalele avantaje ale PI este potențialul său de a ajuta la pierderea în greutate, în special la persoanele supraponderale sau obeze. Studiile arată că limitarea ferestrei de alimentație prin metode de tip „time-restricted feeding” (TRF) – de obicei o perioadă de 8 ore de consum alimentar – poate reduce aportul caloric și conduce la scădere în greutate [3][2].

De asemenea, PI este asociat cu îmbunătățirea controlului glicemic și a sensibilității la insulină, aspecte esențiale pentru persoanele cu prediabet sau diabet de tip 2 [4][5]. Aceste îmbunătățiri metabolice sunt atribuite perioadei de post, care stimulează răspunsurile celulare la stres și hormezisul, îmbunătățind funcția mitocondrială și răspunsul la insulină [1][5].

Impactul Postului Intermitent asupra Ficatului și Sistemului Cardiovascular

Pe lângă beneficiile metabolice, PI pare să ofere avantaje pentru sănătatea hepatică. Revizuirile sistematice au raportat că postul intermitent poate îmbunătăți funcția ficatului, în special la pacienții cu boală hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD) [6][7]. Reducerile observate în nivelurile enzimelor hepatice și îmbunătățirile markerilor metabolici indică un beneficiu independent al PI, dincolo de simpla restricție calorică.

De asemenea, capacitatea PI de a reduce markerii inflamatori și stresul oxidativ poate contribui la rezultate cardiovasculare mai bune [8][9]. Reducerea stresului oxidativ este relevantă, având în vedere rolul său în apariția bolilor cardiovasculare și a altor afecțiuni cronice [8].

Riscuri și Considerații Legate de Postul Intermitent

În ciuda beneficiilor, PI nu este lipsit de riscuri. Un aspect important este impactul potențial negativ asupra profilului lipidic. Dovezile sugerează că diferite regimuri de post pot crește colesterolul total și nivelul lipoproteinelor de tip LDL atât la persoanele sănătoase, cât și la cele cu tulburări metabolice [10][11]. Aceste modificări ale metabolismului lipidic ar putea diminua unele dintre beneficiile cardiovasculare ale PI dacă nu sunt gestionate corespunzător.

În plus, sustenabilitatea și siguranța pe termen lung a PI sunt încă subiecte de dezbatere. Deși studiile pe termen scurt arată rezultate promițătoare, există nevoie de cercetări mai robuste și longitudinale pentru a evalua impactul pe perioade extinse [11][9].

Posibile Aplicații Viitoare ale Postului Intermitent

Cercetări recente sugerează că PI ar putea avea aplicații mai largi decât pierderea în greutate și sănătatea metabolică. De exemplu, constatările preliminare indică faptul că PI poate influența modularea durerii cronice și ar putea spori răspunsul neuroplastic, ceea ce îl face un candidat pentru terapii adjuvante în gestionarea durerii [12].

În plus, modificările microbiotei intestinale induse de PI ar putea fi un mecanism care influențează și mai mult rezultatele metabolice, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru clarificarea completă a acestor efecte [13].

Concluzii

În concluzie, postul intermitent reprezintă o intervenție dietetică promițătoare, cu multiple beneficii, inclusiv pierderea în greutate, îmbunătățirea controlului glicemic, funcția hepatică și reducerea stresului oxidativ. Totuși, preocupările legate de efectele asupra profilului lipidic și de sustenabilitatea pe termen lung subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru optimizarea protocoalelor de PI pentru diverse populații. Clinicienii și indivizii trebuie să cântărească aceste beneficii în raport cu posibilele riscuri și să adopte abordări personalizate atunci când integrează postul intermitent într-un stil de viață sănătos [4][5][11][6][3][2][1][8][9].

Citește și: Sprijinirea sistemului digestiv după mesele copioase

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

[1] Vasim, I., Majeed, C., & DeBoer, M. (2022). Intermittent fasting and metabolic health. Nutrients, 14(3), 631. https://doi.org/10.3390/nu14030631
[2] Chair, S., Cai, H., Cao, X., Qin, Y., Cheng, H., & Ng, M. (2022). Intermittent fasting in weight loss and cardiometabolic risk reduction: a randomized controlled trial. Journal of Nursing Research, 30(1), e185. https://doi.org/10.1097/jnr.0000000000000469
[3] Lima, C., Oliveira, I., Frota, K., Carvalho, C., Paiva, A., Campelo, V., … & Martins, M. (2020). Impact of intermittent fasting on body weight in overweight and obese individuals. Revista Da Associação Médica Brasileira, 66(2), 222-226. https://doi.org/10.1590/1806-9282.66.2.222
[4] Albosta, M., & Bakke, J. (2021). Intermittent fasting: is there a role in the treatment of diabetes? a review of the literature and guide for primary care physicians. Clinical Diabetes and Endocrinology, 7(1). https://doi.org/10.1186/s40842-020-00116-1
[5] Sutton, E., Beyl, R., Early, K., Cefalu, W., Ravussin, É., & Peterson, C. (2018). Early time-restricted feeding improves insulin sensitivity, blood pressure, and oxidative stress even without weight loss in men with prediabetes. Cell Metabolism, 27(6), 1212-1221.e3. https://doi.org/10.1016/j.cmet.2018.04.010
[6] Yin, C., Li, Z., Xiang, Y., Peng, H., Yang, P., Yuan, S., … & Li, J. (2021). Effect of intermittent fasting on non-alcoholic fatty liver disease: systematic review and meta-analysis. Frontiers in Nutrition, 8. https://doi.org/10.3389/fnut.2021.709683
[7] Lavallee, C., Bruno, A., Ma, C., & Raman, M. (2022). The role of intermittent fasting in the management of nonalcoholic fatty liver disease: a narrative review. Nutrients, 14(21), 4655. https://doi.org/10.3390/nu14214655
[8] Malinowski, B., Zalewska, K., Węsierska, A., Sokołowska, M., Socha, M., Liczner, G., … & Wiciński, M. (2019). Intermittent fasting in cardiovascular disorders—an overview. Nutrients, 11(3), 673. https://doi.org/10.3390/nu11030673
[9] Hamer, O., Abouzaid, A., & Hill, J. (2023). Intermittent fasting for the prevention of cardiovascular disease: implications for clinical practice. British Journal of Cardiac Nursing, 18(9), 1-9. https://doi.org/10.12968/bjca.2023.0058
[10] Hourizadeh, J., Munshi, R., Zeltser, R., & Makaryus, A. (2024). Dietary effects of fasting on the lipid panel. Current Cardiology Reviews, 20(2). https://doi.org/10.2174/011573403×257173231222042846
[11] Khan, S., Bhatti, I., Jarwar, G., Naeem, S., Iqbal, J., Rizwan, S., … & Sajjad, S. (2022). The effect of intermittent fasting on glucose and lipid disorder among patients of diabetes mellitus type-2. PJMHS, 16(7), 4-7. https://doi.org/10.53350/pjmhs221674
[12] Pratscher, S., Mickle, A., Marks, J., Rocha, H., Bartsch, F., Schmidt, J., … & Sibille, K. (2021). Optimizing chronic pain treatment with enhanced neuroplastic responsiveness: a pilot randomized controlled trial. Nutrients, 13(5), 1556. https://doi.org/10.3390/nu13051556
[13] Angoorani, P., Ejtahed, H., Hasani‐Ranjbar, S., Siadat, S., Soroush, A., & Larijani, B. (2021). Gut microbiota modulation as a possible mediating mechanism for fasting-induced alleviation of metabolic complications: a systematic review. Nutrition & Metabolism, 18(1). https://doi.org/10.1186/s12986-021-00635-3