Multitasking-ul poate părea o superputere, însă vine adesea cu costuri ascunse, precum oboseala cognitivă. În lumea conectată de astăzi, comutăm constant între sarcini, ceea ce crește încărcătura mentală și poate epuiza resursele creierului [1][2]. Acest articol explorează modul în care multitasking-ul solicită creierul și ce implicații are asupra stării noastre generale de bine.

Cum afectează multitasking-ul creierul

Atunci când realizăm mai multe sarcini simultan, creierul trebuie să împartă atenția și să gestioneze mai multe fluxuri de informații deodată. Studiile arată că, pe măsură ce volumul sarcinilor crește, activitatea cerebrală se schimbă, indicând o solicitare cognitivă mai mare [2]. Aceste modificări neurologice sunt semnale că creierul lucrează peste program, ceea ce poate duce la oboseală mentală.

Presiunea de a rămâne mereu conectați în societatea digitală adaugă un plus de stres. Cercetările asupra “technostress”-ului arată că expunerea continuă la stimuli digitali și multitasking-ul pot provoca epuizare emoțională și oboseală cognitivă [3]. Mulți oameni raportează senzația de copleșire după perioade lungi de multitasking, afectând performanța la muncă și calitatea vieții.

Indicatori obiectivi ai oboselii mentale

Cercetările moderne au identificat markeri fiziologici care ajută la evaluarea oboselii mentale la persoanele care fac multitasking. De exemplu, modificările în excitația electrodermală și dimensiunea pupilei apar atunci când creierul este obosit [6]. Acești indicatori obiectivi completează evaluările subiective ale oboselii mentale și ajută la înțelegerea modului în care corpul reacționează la încărcătura cognitivă continuă.

Impactul multitasking-ului în funcție de vârstă

Efectele multitasking-ului nu sunt uniforme pentru toate grupele de vârstă. Cercetările recente indică faptul că impactul încărcăturii cognitive asupra oboselii mentale poate varia în funcție de vârstă și de resursele cognitive disponibile [1]. Adulții tineri pot menține un nivel ridicat de multitasking mai mult timp decât adulții mai în vârstă, însă comutarea excesivă între sarcini consumă energie mentală la toată lumea.

Strategii practice pentru a reduce oboseala cognitivă

Deși multitasking-ul este uneori inevitabil, productivitatea și sănătatea mentală pot beneficia de gestionarea încărcăturii cognitive. Strategii digitale precum pauzele scurte, antrenamentele de mindfulness și gruparea sarcinilor pot ajuta la reducerea suprasolicitării cognitive [1][5]. Înțelegând semnalele neurologice ale creierului, indivizii și organizațiile pot crea medii de lucru care susțin ergonomia cognitivă, diminuând oboseala digitală și îmbunătățind eficiența generală [5].

Concluzie

Multitasking-ul este o sabie cu două tăișuri. Deși poate părea o modalitate eficientă de a gestiona sarcinile, el crește cerințele cognitive, ceea ce duce la oboseală mentală. Recunoașterea și gestionarea acestui cost ascuns prin strategii personale și organizaționale este esențială pentru menținerea performanței mentale și a stării generale de bine.

Citește și: Ashwagandha: performanță fizică, stres și somn