Microbiota umană, asemănătoare unui ecosistem, joacă un rol esențial în sănătatea generală, influențând funcțiile metabolice, imunitare și chiar neurologice. Totuși, anumite comportamente și alegeri alimentare pot dezechilibra microbiomul, generând efecte negative asupra sănătății. Iată cinci greșeli comune care pot distruge flora intestinală, susținute de studii științifice. [1-10]
1. Supradozarea antibioticelor

Antibioticele sunt eficiente împotriva bacteriilor dăunătoare, dar afectează și bacteriile benefice din intestin. Această perturbare poate duce la disbioză, caracterizată prin scăderea diversității microbiene. Tratamentul prelungit cu antibiotice a fost asociat cu un risc crescut de inflamații și infecții, datorită dezechilibrului florei intestinale [1]. De asemenea, expunerea la antibiotice în perioade critice de dezvoltare poate afecta stabilirea unui microbiom sănătos pe termen lung [2].
2. Alegeri alimentare necorespunzătoare
Consumul ridicat de alimente procesate, zahăr și grăsimi nesănătoase poate afecta negativ microbiota intestinală. Dietele bogate în zaharuri și grăsimi saturate sunt asociate cu obezitate, diabet și afecțiuni cardiovasculare, toate influențate de compoziția microbiomului [3][4]. În schimb, o dietă diversificată, bogată în fructe, legume și cereale integrale, crește diversitatea microbiană și menține sănătatea intestinală [5][6].
3. Stresul cronic
Stresul psihologic influențează negativ microbiota intestinală. Acesta poate crește permeabilitatea intestinală și translocarea bacteriilor în sânge, fenomen asociat cu inflamația și diverse afecțiuni intestinale [7]. Legătura dintre creier și intestin sugerează că modificările induse de stres afectează nu doar microbiomul, ci și sănătatea mentală [8]. Gestionarea stresului prin mindfulness, exerciții fizice sau alte metode terapeutice poate ajuta la restabilirea unui profil microbian sănătos.
4. Stilul de viață sedentar
Lipsa activității fizice poate determina modificări negative ale microbiomului intestinal. Exercițiile regulate sunt asociate cu o diversitate microbiană mai mare și un profil intestinal mai sănătos, în timp ce sedentarismul poate favoriza disbioza [9]. Persoanele active tind să aibă o abundență mai mare de bacterii benefice, esențiale pentru reglarea metabolică și funcția imunitară.
5. Neglijarea probioticelor și prebioticelor
Lipsa probioticelor (bacterii benefice vii) și prebioticelor (substraturi care stimulează creșterea bacteriilor benefice) poate împiedica dezvoltarea și menținerea unui microbiom sănătos. Alimentele fermentate (iaurt, kefir) și cele bogate în fibre (usturoi, ceapă, banane) furnizează nutrienți esențiali pentru stabilitatea microbiotei [10]. Încorporarea acestora în alimentația zilnică sprijină sănătatea intestinală și consolidează imunitatea împotriva inflamației și infecțiilor.
Concluzie
Menținerea unei microbiote intestinale sănătoase necesită o abordare complexă, care include gestionarea utilizării antibioticelor, alegeri alimentare corecte, reducerea stresului, activitate fizică regulată și includerea probioticelor și prebioticelor în dietă. Evitarea acestor greșeli comune contribuie la un microbiom mai rezistent și la o sănătate generală îmbunătățită.
Citește și: Antrenamente pentru persoane ocupate

0 Comments